Iisus si copiii

   Isus a iubit totdeauna copiii. El primea simpatia lor copilareasca si iubirea lor sincera, neprefacuta. Laudele recunoscatoare de pe buzele lor erau ca o muzica in urechile Sale si Ii înviorau inima atunci cand era abatut din cauza oamenilor vicleni si fatarnici cu care venea în contact. Oriunde mergea Mantuitorul, bunatatea infatisarii Sale si purtarea sa delicata si amabila castigau iubirea si increderea copiilor. La iudei era obiceiul sa fie adusi copiii la un rabin, pentru a-si pune mainile asupra lor si a-i binecuvanta, dar ucenicii considerau ca lucrarea Mantuitorului era prea importanta pentru a fi intrerupta in felul acesta. Cand mamele au venit cu copilasii lor, ucenicii le-au privit cu neplacere. Ei credeau ca acesti copii sunt prea mici pentru a avea un folos dintr-o intalnire cu Isus si apoi presupuneau ca Lui Ii este neplacuta prezenta lor. Dar El era nemultumit tocmai de ucenici. Mantuitorul intelegea grija si povoara mamelor, care cautau sa le dea copiilor o educatie dupa Cuvantul lui Dumnezeu. El ascultase rugaciunile lor. El le atrasese la Sine.
    In copiii adusi la El, Isus vedea barbati si femei care urmau sa fie mostenitori ai harului Sau si supusi ai Imparatiei Sale, dintre care unii aveau sa devina martiri pentru numele Sau. Ei stiau ca acesti copii urmau sa-L asculte si sa-L primeasca drept Mantuitor al lor mult mai repede decat persoanele adulte, dintre care multi erau intelepti in felul lumii si cu inima impietrita. In invataturile Sale, S-a coborat pana la nivelul lor. El, Domnul cerului, nu a socotit ca un lucru neînsemnat sa raspunda la intrebarile lor si sa simplifice invataturile Lui importante pentru a fi întelese de mintea lor de copii. El a pus în inima lor samanta adevarului, care urma sa rasara peste multi ani si sa aduca roade pentru viata vesnica. Isus ii putea vedea transformati in caracter, asa incat sa se poata spune despre ei: "A unora ca acestia e Imparatia lui Dumnezeu ".