Cand dragostea te primeste

    Ce imi da valoare? Ce ma indeamana sa merg mai departe… dincolo de clipele grele, dincolo de clipele pe care as vrea sa le uit… sa nu-mi amintesc de ele?
    Mereu am tanjit dupa dragoste… am strigat in sufletul meu: "Nu este nimeni care sa ma iubeasca? Nu e nimeni care sa ma inteleaga?"
    In tacare… in lacrimi… cineva s-a apropiat de mine, mi-a sters lacrima, mi-a mangaiat inima."Cine esti?…Cine esti?" am strigat.
    Doua brate m-au cuprins, mi-au dat mangaiere, doi ochi m-au privit, doua urechi m-au ascultat, o inima m-a iubit. Doua brate m-au primit asa cum sunt. El nu a renuntat la mine. Nu L-am vazut cu ochii, dar L-am simtit cu inima. Era Domnul meu!
    Cine sunt eu ca sa merit dragostea Ta? Cine sunt eu, sa ma salvezi?
    Sunt nimeni… si totusi cineva drag in ochii Tai. Sunt o comoara pentru care ai dat totul, si inca mai dai. Am valoare fiindca esti in viata mea. Credinciosia Ta, mangaierea Ta imi da aripi sa pot zbura, imi da avant sa merg dincolo de tot, dincolo de lacrimi, de durere. Multumesc! Esti tot ceea ce am nevoie! Nu mai pot trai acum fara Tine.
    Cand Dragostea te primeste, totul se schimba. Incepe o minune. Cand Dragostea te ia acasa, si spune ca locul tau e aici, singuratatea se termina si incepe o viata noua. Cand Dragostea te primeste, este pentru totdeauna.