Dragoste de tata – autor necunoscut

           Cu mai multi ani in urma, un fermier de linga Chicago si-a trimis baiatul cu o caruta plina de saci cu griu, pe care trebuia sa-i descarce la un negustor, sa primeasca banii si apoi sa vina acasa. Dupa ce a descarcat griul si a primit banii, baiatul s-a dus la un restaurant sa ia masa. Acolo, a vazut pe altii ca joaca carti si cistiga si s-a gindit ca s-ar putea ca si el sa cistige. Cum nu se pricepea la cartile de joc, iar ceilalti au vazut ca are bani, l-au prins in cursa lor. El a pierdut toti banii si caii si caruta. Atunci, n-a mai indraznit sa se reintoarca acasa si a apucat calea pribegiei.
          Vazind ca nu se reintoarce, tatal s-a temut ca poate niste hoti i-au luat banii si 1-au omorit. Spre a afla ce s-a intimplat, el s-a dus la negustorul din Chicago, care i-a spus ca a primit griul si ca i-a dat banii, ca de la el a plecat sa ia masa la restaurantul de alaturi. Mergand la restaurant, a aflat ca baiatul a jucat carti si a pierdut toti banii. Nimeni nu stia unde s-a dus.
        Fiind si un bun vestitor al Evangheliei, tatal a inceput sa cutreiere orasele mai mari, in cautarea baiatului. Mergea la biserici si isi spunea durerea lui, cerind ca daca stie cineva ceva despre fiul lui sa-1 anunte. De la cineva, a aflat ca baiatul ar fi in San Francisco. Numaidecat, a luat trenul intr-acolo, a dat un anunt in ziare ca va predica duminica urmatoare in biserica cutare. Duminica a fost popor mult si cu adinca durere, printre lacrimi, el a vorbit despre fiul risipitor si le-a spus ca asa e si fiul sau, pe care il cauta de atita timp; ca e gata sa-1 ierte de tot ce a facut si sa-1 duca cu bucurie acasa, in timp ce tatal plingea la amvon, din spate, de sub balcon s-a ridicat un tinar si el cu ochii plini de lacrimi si a inaintat spre amvon.
        Era fiul cel pierdut. Dragostea tatalui 1-a biruit.