CUMPĂ‚TARE
Ca să ne fie învățătură,
Dumnezeu a pus măsură
Pentru fiecare lucru,
Și la conținut, și la-nfățișare.
Aceasta lege a trăirii
Se numește cumpătare.
Cât de jalnic ar fi,
Ne-am închipuit vreodată,
Armonia lucrurilor
Prin ceva să ne fie stricată?
Dacă lucrurile-n sine
Chip și-ar face la-ntâmplare –
Unul, nefrumos de mic,
Altul, prea urât de mare…
Chiar la curtea-mpărătească,
Babilon fără măsură,
Chiar acolo,
Daniel a fost o floare
Și pe fiece petală
Citea lumea cu uimire – cumpătare.
Noi ne înșelăm adesea,
Cât mâncăm și ce ne-ar place,
Ne-nșelăm că haina noastră
Mai frumoși cumva ne-ar face…
Dar, spre-a noastră-nvățătură,
Dumnezeu a pus în toate
Rânduială și măsură:
Nici mai mult, nici mai puțin.
Păstrăm sfintele hotare
Și mai crește înc-o floare –
Cum se cheamă? Cumpătare.
Benone Burtescu