AȘTEPTÂND DUHUL SFÂNT
Mă rog pentru Duhul Sfânt,
să coboare
în cincizecimile sufletului meu.
Când inima izbește-n zăvoare,
mă rog cu genunchiul plecat
în ierburi amare…
Frământ în gând starea de somn
și-o vântur;
praf cenușiu, praf încrețit
peste chipul de om osândit.
II
Când va veni Duhul Sfânt,
va limpezi ochiul lipit
de razele lunii.
Când va veni,
inima mea trează va fi,
ca un bob plin
aurit în lumina nopții spre zi.
Gabriel Rusu, colecția „Șansa eternității”, Editura Viață și Sănătate, 1997
