Anul II – CALATOR
Să fiu CĂ‚LĂ‚TOR, sunt și eu așteptat;
Să fiu umblător doar pe drumul curat,
Căci Tatăl din Ceruri cărări mi-a deschis
Să merg doar pe ele până-n Paradis.
Da. Drumul spre ceruri semnat este, clar
Și de sunt atent nu pornesc în zadar:
Să fiu într-o grupă, la EXPLO să vreau
Iar lecții, din toate, cu grijă să iau.
Și sunt hotărât; nu m-apuc de fumat
La mine-n plămâni vreau să fie curat;
Și fac exerciții, mișcare, să cresc
Și-a mea sănătate să o prețuiesc.
De vreau mulți prieteni să-mi fac pe pământ
Să nu uit vreodată acest mare gând:
Nu poți cu oricine să fii tu amic!
Așa că-nainte… gândește un pic.
Să știu în pădure să nu mă abat,
Nicicând de pe drumul prea bine marcat.
Busola m-ajută când m-am rătăcit
De știu să găsesc azimut potrivit.
Sunt printre-animale în țară la noi
Și specii ce pier; nu rămân nici de soi.
Le pot ocroti, căci așa mi s-a spus:
Pe toate-i Stăpân Tatăl nostru de sus!
Din Sfânta Scriptură o plantă am luat
Și multe povețe ea m-a învățat.
Iar de la un om ce-n vechime-a trăit
Cu alte decizii în viață-am pornit.
Să-mi placă Scriptura, citesc cât mai mult,
Îl caut pe Domnul, de El vreau s-ascult.
Și ordinea-n Carte în Vechi Testament
Să nu o încurc, eu voi fi mai atent.
Iar ceea ce știu vreau și altor să spun;
Mi-ar place în ceruri mai mulți să adun
Să fie și ei de păcate iertați…
Părinți și copii, pe vecie salvați.
© Viorel Dascalu 2010
Sursa: www.vioreldascalu.ro