Anul I – UCENIC
Să fiu UCENIC eu sunt primul chemat;
Să fiu credincios și atent la-nvățat,
Maestrul din Ceruri cu grijă mi-a spus
S-arăt printre oameni o viață de sus.
Normal e să știu de ce clubu-i Andrei
Și am constatat că e pus cu temei.
A fost ucenic credincios… și-a lucrat
Solia a dus pe tărâm depărtat.
Și sunt niște reguli ce-s scrise prea clar
Și de le respect nu rămân pe afar:
Să fiu într-a cincia, la EXPLO să vin
S-ascult pe instructori și glasul divin.
Să-mi placă natura, din ea să învăț,
Să-L caut pe Domnul, pe El să pun preț.
Și noduri să știu, să ajut când e greu
Așa cum o face mereu Dumnezeu.
În Cartea cea Sfântă, din ce e-n ființă
Am luat animalul ce-ajută-n credință
O lecție-n viață mi-a dat de gândit:
Să fiu ucenicul cel bun și iubit.
De e vre-un rănit și eu sunt lângă el
Un prim ajutor, chiar de-o fi mititel
Îi dau cât mai iute și-l poate salva,
Iar sprijinul meu mult prea mult n-ar costa.
Să merg să ajut un bătrân ce-i la pat
Sau să ocrotesc un copil neglijat…
Sunt lucruri ce spun dacă sunt eu creștin
Sau nu-s adventist, ci mai bine păgân
Să-nvăț să trăiesc cât mai mult, sănătos,
Să fiu optimist și mereu bucuros.
Privind multe lucruri să știu să aleg
Și doar cele bune să vreau să culeg.
Să fiu un exemplu, să fiu ordonat
La mine în casă să fie curat;
Să fac binefaceri, din cărți să citesc
Și Sfânta Scriptură să o prețuiesc.
Găsesc în Scriptură și oameni cuminți
Și asta m-ajută să-nalț rugi fierbinți.
Iar ordinea-n Carte în Nou Testament
O știu bine-acum; deci sunt mai atent.
© Viorel Dascalu 2010
Sursa: www.vioreldascalu.ro
