Neemia si dregerea zidurilor Ierusalimului
A ajuns la-Ierusalim
Si-a chemat intreg poporul:
“Haideti,iarasi sa zidim!
Domnul ni-este Protectorul!”
La apelu-i,bucurosi,
Toti evreii au lucrat;
Dar dusmanii,-invidiosi,
Precum Tobia,Sanbalat,
Planuit-au impreuna,
Ca sa faca stricaciune
Si-au chemat pe Neemia,
Cu gand rau,de-nselaciune.
-Azi am o lucrare mare
Si nu pot sa ma pogor.
Cat timp as veni,-n sistare
Ar fi lucrul tuturor!
Cei ce zidu-l inaltau,
Cu o mana tineau sabia,
Iar cu cealalta,lucrau
Si-si scriau istoria.
Nici in latul nou , intins,
De-a se-ascunde-n Templu,sceptic,
Neemia n-a fost prins,
Caci Hristos era-al lui Sfetnic.
Zidul a fost ispravit
Si in fata tuturor
Ezra, Legea le-a citit
Tare si convingator.
Tot poporul a promis,
Ca pe Domnu-L va sluji!…
Dar pacate l-au invins,
Neemia , cat lipsi…
Revenind din Persia,
Neemia-a poruncit,
Toate portile cetatii,
`N Sabat,pana la-asfintit,
Sa ramana-nchise!..Nimeni
Sa nu cumpere-n Sabat!
Iar in viata si-n camine,
Sa traiasca , nepatat !
Domnul si pe noi ne cheama
Sa fim Ezra,Neemia,
La porunca-I sa luam seama
Si cu toata barbatia
S-aparam Inaltu-I Nume,
Sa ramanem la “sta scris”
Si pe a sfintirii culme
Zilnic sa urcam,decis !
