PETRU IZBĂ‚VIT DIN TEMNIÅ¢Ă‚
Petru este-n închisoare!
Frații-n rugă mijlocesc
Pentru-a sa eliberare
Și-n Hristos nădăjduiesc.
La porunca Lui, un înger
Zboară contra cronometru
Și-n lumină, ca un fulger,
Îl trezește-ușor pe Petru.
Lanțurile de la mâini
Cad, și-apoi, printre ostași,
Ca răspuns la rugăciuni,
Ies din sumbru-acel locaș.
Îngerul în zbor dispare.
Petru, calm, dar curajos,
Pleacă înspre casa-n care
Arde rugul luminos.
Bate insistent la poartă
Și, într-un târziu, ieși
Roda-n taină, ca să vadă,
Cine-n noapte poate fi?
Dar, în loc ca să deschidă,
Se întoarse-n grupul său,
Fraților să relateze,
Cât de bun e Dumnezeu!
Când, apoi, l-au luat pe Petru
Înăuntru, el le-a spus,
Cât de minunat e spectrul
Plinătății lui Isus!
Nu uita, prin rugăciune,
Domnul face și-azi minuni,
Dându-ți, ca să urci pe culme,
Paza îngerilor buni!
Magdalena Toma
