Egiptenii
Istoria Egiptului a inceput cam prin anul 3000 i.H., cu cel putin o suta de ani inainte de vremea lui Avraam. De-a lungul istoriei popoarelor din Orientul Mijlociu, Egiptul si Babilonul au fost cele doua mari centre de putere militara si politica. In perioada formarii lor ca popor, evreii au petrecut 430 de ani in Egipt, majoritatea dintre ei intr-o crunta robie (Exod 12:40). Dumnezeu i-a izbavit in mod miraculos din aceasta suferinta prin lucrarea incredintata lui Moise.
Din insusirile de neamuri consemnate in cartea Genezei aflam ca Egiptul a fost fondat de Mitraim, unul dintre fiii lui Ham (Gen. 10:6; 13;14). Vechiul Testament chiar numeste Egiptul in mod simbolic: Mitraim (1 Cron. 1:8,11).
La putin timp dupa sosirea in Canaan (circa 2000 i.H), Avraam s-a pogorat in Egipt ca sa scape de foamete (Gen. 12:10). Tot in Egipt avea sa ajunga si Iosif, dupa ce a fost vandut de fratii lui (Gen. 41:37-46). Tanarul evreu a ajuns apoi sa fie inaltat la mari deminitati (Gen. 41:37-46). El si-a invitat familia sa se stramute in Egipt. Dupa o perioada de libertate si prosperitate, evreii s-au inmultit, transformandu-se dintr-o familie, intr-un popor foarte numeros. Cand o alta dinastie a asezat pe tronul Egiptului un alt Faraon, evreii au fost transformati intr-un popor de sclavi si supusi la munci grele. (Exod 1:6-14).
Dupa iesirea evreilor din Egipt, puternicul Imperiu Egiptean s-a prabusit si tara a devenit o putere politica si militara de mana a doua.
Pe vremea lui David si Solomon (circa 1000 i.H), in providenta divina, slabiciunea Egiptului le-a inlesnit evreilor sa devina o natiune puternica, cu influenta asupra intregii lumi civilizate de atunci.
Cu Egiptul ne mai intalnim si in profetiile lui Isaia. Marele profet i-a condamnat pe evreii din Iuda care, in loc sa se intoarca cu pocainta la Dumnezeu si sa astepte izbavirea de la El, se grabeau sa incheie aliante politice cu Egiptul pentru a scapa de amenintarea invaziei Asiriene: "Dar, ocrotirea lui Faraon va va da de rusine si adapostul sub umbra Egiptului va va face de ocara."
Egiptenii au fost un popor politeist cu numerosi zei. Multi dintre ei erau personificari ale fortelor naturii (soarele, Nilul, pamantul, luna, ostirea cerului, etc). Plagile trimise de Dumnezeu asupra Egiptului au fost indreptate cate una impotriva fiecarei zeitati a tarii.
Din punct de vedere simbolic – spiritual, Egiptul reprezinta imperiul raului si firea pamanteasca. Increderea lui in suficienta apelor Nilului pentru prosperitate l-a facut un simbol pentru firea pamanteasca, care nu vrea sa depinda de Dumnezeu.
Printre tainele Bibliei este si viitoarea izbavire a Egiptului din robia stricaciunii si asezarea lui in prerogativele binecuvantarilor Dumnezeiesti (Isaia 19:18-25).
