Mahomedanii nu acceptă dreptul unui mahomedan de a-și schimba religia. Hindușii sunt îngrijorați de numărul convertirilor la creștinism. Bisericile ortodoxe se tem de incursiunile evanghelicilor. Poate Vaticanul permite catolicilor să-și părăsească biserica? Va fi credincioasă libertății religioase o biserică de aproape un miliard de membri, având o puternică influență asupra multor state?
Mai întâi, trebuie să spunem că începând cu Vatican II respectul pentru alte religii și pentru libertate religioasă este o realitate în majoritatea țărilor catolice. Aceasta nu înseamnă că va dura veșnic. Oamenii se schimbă, conceptele se schimbă și timpurile se schimbă. În cazul unei amenințări serioase la adresa poziției sale dominante, Vaticanul ar putea fi ispitit să acționeze prin intermediul guvernelor seculare pentru a-și proteja poziția și interesele. Biserica Medievală, Inchiziția, ar putea să revină în forme subtile.
În urmă cu aproximativ douăzeci de ani, am avut o experiență interesantă. M-am întâlnit la Roma cu un cardinal catolic cu care mă împrietenisem după ce i-am aranjat să primească tratament medical la una dintre instituțiile noastre medicale din Scandinavia. Acum era secretarul “Consiliului pentru doctrină și credință” de la Vatican. Dar amintiți-vă că până aproape de anul 1900, acest consiliu încă purta numele de “Sfântul Oficiu al Inchiziției”! L-am întrebat, acum, când Biserica Catolică a acceptat libertatea religioasă în 1965, dacă ar fi posibil ca Biserica Catolică să abandoneze libertatea religioasă și să se întoarcă la vechea poziție. El a răspuns fără ezitare: “Schimbarea este ireversibilă!” În mod clar aceasta era părerea sa, însă oamenii se schimbă, și tot așa și circumstanțele și situațiile.
Să nu acuzăm pe nimeni de intoleranță fără a avea dovezi solide. Niciodată nu trebuie să uităm că mulți catolici au apărat libertatea religioasă. E adevărat, avem rezultate bune, dar nu deținem monopolul în acest domeniu. Câți catolici sinceri ne-au apărat în mai multe cazuri! Câți catolici loiali nu și-au dat viața pentru a apăra dreptul de a crede! Ei sunt copii ai lui Dumnezeu. În catolicism, ca în fiecare grup și religie, găsești diferite opinii. Trebuie să admitem aceasta și să mulțumim Domnului atunci când la putere se găsesc lideri favorabili libertății religioase. Nu trebuie niciodată să uităm că situația se poate schimba. Putem să nu fim de acord cu mai multe doctrine ale Bisericii Romano-Catolice, dar trebuie să recunoaștem aspectele pozitive ale religiei lor.
Libertatea este pentru toți. Noi nu dorim să intrăm într-o mare biserică creștină aflată sub autoritatea morală a papei, dar recunoaștem dreptul altora de a face acest lucru. În același fel, dorim să fim liberi să urmăm o altă direcție și să ne împărtășim convingerile. Oamenii pot avea dispute teologice, dar atunci când cineva este persecutat din cauza credinței sale, dreptul la libertate religioasă este negat. Dacă o organizație persecută oamenii din cauza credinței lor în Hristos, ea este anti-creștină. Acțiunea este cea care face diferența.
NOTA:
Aceaasta întrebare È™i răspunsul aferent este preluat din cartea „101 Intrebări pe care È™i le pun adventiÈ™tii” scrisă de John Graz È™i Bart Beach. Întrebările din această carte sunt reale, trimise de către membri ai Bisericii. Cu toate acestea, răspunsurile nu se consideră a fi replici oficiale.
John Graz și Bert Beach nu au pretenția de a oferi soluții infailibile sau de a reprezenta ultimul cuvânt. Însă, având în vedere experiența bogată în cadrul denominațiunii, pe cea de conducători și educația lor, ei au oferit răspunsuri bine gândite și interesante la multe întrebări și probleme propuse.
Sursa: www.adventist.ro