Sursa: www.intrebariimportante.ro
Ce datorii avem pentru a susține biserica? Trebuie să dăm ceva… sau nu? Ce ne învață Biblia despre nevoile financiare ale bisericii pe care o frecventăm?
Creștinii recunoscători nu pot limita contribuția lor față de biserică la zecime.
În Israel, sanctuarul și mai târziu templul au fost construite prin „daruri de bunăvoie” – daruri aduse din inimi binevoitoare (Ex. 36, 2-7; 1 Cron. 29, 14). Cheltuielile pentru întreținerea acestor locuri de închinare erau acoperite prin daruri speciale (Ex. 30, 12-16: 2 Regi 12, 4, 5; 2 Cron. 24, 4-13; Neem. 10, 32-33).
Israeliții probabil că au dat între o pătrime și o treime din venitul lor pentru scopuri religioase și caritabile. A dus oare o așa de mare contribuție la sărăcie?
Din contră, Dumnezeu a făgăduit să-i binecuvânteze în credincioșia lor (Maleahi 3, 10-12).
Astăzi, din nou, Domnul cheamă la o dăruire generoasă, având în vedere faptul că El a făcut ca noi să prosperăm. Sînt necesare daruri pentru a construi, a întreține și a folosi case de rugăciune, pentru a organiza lucrarea misionară medicală, demonstrând în mod practic înțelesul Evangheliei.
Trebuie să dăm tot atât de mult cât au dat israeliții sau exemplul lor de dăruire nu mai este deloc aplicabil?
În Noul Testament, Domnul Hristos a stabilit principiul adevăratei administrări, și anume că darurile oferite lui Dumnezeu trebuie să fie în proporție cu lumina și privilegiile de care ne bucurăm. El a spus : „Cui i s-a dat mult i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult” (Luca 12, 48).
Când Domnul Hristos a trimis pe urmașii Săi în misiune, El le-a zis: „Fără plată ați primit, fără plată să dați” (Mat. 10, 8). Acest principiu se aplică și modul în care facem altora parte de binecuvântările noastre financiare.
Nicăieri Noul Testament nu anulează sau știrbește acest sistem. Când comparăm privilegiile și binecuvântările noastre cu cele ale israeliților, vedem că, în Isus, partea noastră a fost vădit mai mare. Recunoștința noastră va găsi o expresie corespunzătoare printr-o mai mare dărnicie, astfel încât Evanghelia mântuirii să fie dusă și altora. Cu cât Evanghelia este propovăduită pe scară mai întinsă, cu atât are nevoie de un sprijin mai mare.
Pastor Viorel Dascalu