In Evul Mediu un om se uita la construirea unui castel. Un lucrator a trecut cu o roaba de mortar. „Ce faci?”- l-a intrebat omul nostru. „Duc niște mortar, doar atat!”- a raspuns muncitorul. Un altul a trecut cu niște pietre de temelie. „Ce faci?”– l-a intrebat omul. „A, nimic. Doar car niște pietre”. Apoi a trecut al treilea, cu niște materiale de construcție. „Ce faci?”- a fost intrebat și el. Lucratorul a raspuns: „Construiesc o catedrala!”
Cum anume credeți ca atitudinea ultimului lucrator a afectat atitudinea lui asupra vieții? Dar calitatea muncii lui?
Atunci cand aranjezi scaunele pentru intalnirea de tineret, te vezi facand o munca triviala, sau te vezi atingand lumea cu Evanghelia lui Christos? Atunci cand saluți pe cineva nou la ora de tineret, faci ceva neimportant, sau vital pentru lucrarea lui Dumnezeu?
