O predica ce umbla

Intr-o dupa-amiaza a anului 1953, in gara orasului Chicago, s-au adunat oficialitatile si reporterii pentru a-l intampina pe castigatorul premiului Nobel pentru pace al anului 1952. La cateva minute dupa sosirea trenului, un barbat urias, cu parul valvoi a coborat din tren. Bliturile aparatelor de fotografiat au fulgerat, iar oficialitatile orasului s-au apropiat cu mainile intinse. Diferiti oameni au inceput sa-i spuna cat sunt de onorati de vizita lui. Omul le-a multumit politicos, iar apoi, privind peste capetele multimii, a cerut sa fie scuzat un moment. A pasit printre oameni pana a ajuns la o femeie de culoare, care se lupta cu doua valize mari. I-a luat bagajele si cu un zambet a insotit femeia pana la autobuz. A ajutat-o sa urce si i-a urat drum bun. Apoi s-a intors la multimea care il astepta si s-a scuzat: "Va rog sa ma scuzati ca v-am facut sa asteptati." Acel om era Albert Schweitzer, faimosul doctor misionar, care si-a petrecut viata ajutand saracii din Africa. Ca raspuns la fapta lui Schweitzer, unul dintre membrii comitetului de primire i-a spus plin de admiratie reporterului de langa el: "Este prima data cand vad o predica umbland!"