Russel Dalby, a lucrat in acelasi birou al unei biserici de cind s-a angajat si pina a iesit la pensie. In fiecare zi se intilnea cu aceiasi oameni si cu aceleasi responsabilitati de serviciu . In tot acest timp slujba sa putea sa devina o rutina , iar atmosfera vietii lui sa ajunga monotona . Pentru el insa fiecare zi aducea ceva nou. Deoarece a hotarit sa fie mai aproape de colegii sai in timp ce le urmarea viata in detaliu, a inceput sa noteze zilele lor de nastere si zilele in care aniversau ocazii deosebite.
Dupa aceea folosea aceste ocazii pentru a crea un eveniment asupra caruia erau concentrati intreaga zi. A notat apoi problemele pe care le avea fiecare dintre colegii lui si a inceput sa-i ajute incurajindu-i si rugindu-se pentru ei. La inceputul fiecarei zile aveau o problema pentru care se rugau impreuna.
Aceste preocupari au facut ca atmosfera biroului sa fie calda si plina de armonie. Fiecare dorea sa vina la servici cu mare bucurie. Cind Russel pleca in concediu sau cind a fost internat pentru citeva saptamini, ardea de nerabdare sa se intoarca la servici. El traia cea mai mare bucurie cind ii vedea pe colegii lui asteptindu-l . Pentru Russel , cea mai mare problema a fost ziua pensionarii. Daca unii asteapta ziua pensionarii pentru a scapa de servici si de colegii care au ajuns sa le fie povara, pentru Russel ziua pensionarii a fost cea mai grea zi din viata . Toti colegii l-au incurajat cu dragoste , l-au sarbatorit si i-au multumit pentru ca le-a facut zilele de servici sa fie placute , iar timpul petrecut impreuna o adevarata inaltare.
Si acum dupa multi ani de pensie , Russell isi mai aminteste zilele de nastere ale colegilor sai si se roaga pentru problemele lor. Russel este exemplul unui om a lui Dumnezeu care a stiut sa faca diferenta , pentru ca i-a privit pe colegii sai cu alti ochi !
