UN TEST NEOBISNUIT
Era o zi rece de iarna. Parcarea bisericii s-a umplut repede. Iesind din masina am observat ca membrii bisericii sopteau intre ei in timp ce se indreptau spre biserica. Apropiindu-ma am vazut un om rezemat de zidul exterior al bisericii. Aproape ca era intins, ca si cum ar fi dormit. Avea pe el o haina lunga, care era aproape numai petece si o palarie ii acoperea capul, fiind trasa in jos, asa incat nu i se vedea fata. Purta incaltaminte care parea veche de 30 de ani, prea mica pentru picioarele lui, cu gauri prin care ieseau degetele.
Am presupus ca era un om fara adapost si ca dormea, asa ca am intrat in biserica. Am avut partasie cu fratii cateva minute, iar cineva a adus vorba despre omul care statea intins afara. Oamenii au inceput sa sosoteasca si sa barfeasca, dar nimeni, si nici eu, nu s-a deranjat sa-l invite inauntru. Peste cateva minute incepea serviciul divin.
Asteptam ca pastorul sa ia loc si sa ne imparta Cuvantul, cand, s-au deschis usile si omul fara adapost intra in biserica pasind pe culoar cu capul plecat. Oamenii au inceput sa bolboroseasca si sa sopteasca intre ei. El s-a urcat la amvon si-a dat jos palaria si haina si inima mea s-a oprit. Era pastorul nostru… El era „omul fara adapost.“
Articole Crestine – Copyright © 2007. Republicat cu permisiunea de la www.articolecrestine.com .
