Glasul dulce al ingerilor
"Ingerul Domnului tabaraste in jurul celor ce se tem de El, si-i scapa din primejdie." Psalmul 37:7
Ma numesc Gheorghita Alexandru, sunt din comuna Tamboiesti, judetul Vrancea. Traiesc pe meleagurile minunate, cu oameni minunati si doresc sa va impartasesc o experienta care a avut un impact deosebit in viata noastra de familie. Asa suntem facuti noi, oamenii, sa laudam trecutul si, mahniti de esecurile si grijile prezentului, sa devenim nostalgici, gandindu-ne la experientele devenite deja istorie.
Vreau sa va invit sa cititi o pagina de istorie din viata familiei mele, ce doresc sa se constituie intr-o frumoasa pilda datatoare de curaj si speranta pentru fratii si surorile mele care marsaluiesc pe minunata cale a credintei in Isus si care deseori trec prin situatii limita si aparent fara iesire.
Din Biblie stim ca, in vremurile mai indepartate, actiunea ingerilor era deseori evidenta si de foarte multe ori sunt considerati sfinti toti aceia care au vorbit sau au fost salvati de interventia directa a lui Dumnezeu prin ingeri. Suntem tentati sa credem ca in aceste vremuri moderne, cand despre ingeri se discuta ca despre niste fiinte supranaturale care pot fi vazute de oameni doar in filmele S.F., actiunea lor a incetat, iar ei nu se mai amesteca in problemele spinoase ale muritorilor. Sa nu uitam insa ca Dumnezeu este acelasi mereu, iar ingerii Sai, care sunt duhuri slujitoare puse in slujba pamantenilor pentru ca ei sa fie mantuiti, lucreaza si astazi intr-un mod la fel de minunat.
Glasul din noapte
Era in anul 1979. Cu cateva luni in urma, trei frati din Buzau – Luntraru Titi, Lucian Smarandache si Mircea Dumitrescu – au venit la Tamboiesti si ne-au impulsionat cu privire la formarea unei grupe de rugaciune in comunitatea noastra. Grupa s-a format, iar experientele erau minunate.
Intr-o seara a trebuit sa ne deplasam intr-un sat numit Trestieni, la o distanta de 4 km. de comuna noastra, pentru a ne intalni la grupa de rugaciune. Am fost in familia fratelui Butuc Nicolae. S-a desfasurat ora de rugaciune, si, intrucat atmosfera era inaltatoare, s-a prelungit pana la miezul noptii. Fiind tarziu, gazda ne-a inveitat sa ramanem acolo peste noapte. Initial am acceptat, dar sotia mea, Paulina, a dorit din tot dinadinsul sa mergem acasa.
Am ajuns acasa foarte tarziu si in scurt timp am adormit. Cand somnul era mai profund, in linistea noptii, sotia se aude strigata pe nume:
– Paulina, scoala-te!
S-a sculat brusc, s-a uitat prin camera, dar cand a vazut ca toti dorm, si-a zis ca vocea a fost numai o parere sau ca a visat. A adormit din nou, fiind foarte obosita, dar dupa numai cateva minute aceeasi voce i-a spus din nou foarte clar:
– Paulina, scoala-te!
De data aceasta, sotia m-a trezit sa ma intrebe daca eu am strigat-o. I-am spus ca nu si am mustrat-o ca m-a trezit exact cand era somnul cel mai dulce. Am adormit in cateva minute, dar la scurt timp sotia a auzit din nou aceeasi voce:
– Paulina, scoala-te!
S-a ridicat din pat si aceeasi voce i-a spus sa priveasca spre fereastra. Tabloul pe care l-a vazut a trezit-o pe deplin. Nu putea sa-si creada ochilor. Casa parintilor nostri, care locuiau in aceeasi curte cu noi, incepuse sa arda si iesea fum de la tocul usii. Atunci ne-am sculat repede, am intervenit la timp si incendiul a fost stins inainte sa produca pagube insemnate.
Salvati de la moarte
Poate unii vor zice: "Nimic neobisnuit, o banalitate." Dar iata ce a salvat interventia ingerului: in casa parintilor nostri se aflau tatal si mama mea, un nepotel si doi dintre copiii mei. In apropiere de camera lor era o magazie cu patru butoaie de benzina si motorina, apoi era garajul in care erau animalele noastre si toate cerealele pe care le aveam pentru hrana. In plus, langa casa noastra, la o distanta foarte mica, era gospodaria vecinului, care avea la randul lui mai multe furaje care puteau constitui combustibil pentru amplificarea tragediei.
Poate ca cel rau a urmarit sa avem in familie cateva inmormantari si o distrugere totala, dar un inger coborat din cer a fost trimis pentru noi, daruindu-ne o experienta minunata, care ne-a dat aripi si ne-a sporit increderea in bunul nostru Tata.
Sa nu ne descurajam cand trecem prin incercari, pentru ca mai multi sunt cu noi ca sa ne apere decat sunt cu cel ce ne vrea raul. Plini de o certitudine sfanta, sa zicem impreuna cu poetul:
"Multi ingeri sfinti in preajma noastra,
Sunt trimisi spre-a noastra paza
Si deasupra ne vegheaza Dumnezeu."
Ce dulce si ce minunat este glasul ingerilor!
