Sunt fericit. Nu sunt un exaltat sentimental. Nu mă grăbesc să-mi dau părerea. Cei ce mă cunosc de mult pot confirma acestea. Dar sunt fericit că am găsit sursa înÈ›elepciunii. Nu am găsit-o acum, ci de mult. O spun acum însă, evaluând fericirea pe care a produs-o în viaÈ›a mea È™i a altor câÈ›iva, alimentarea din această sursă. Nu-mi asum vreun merit că am găsit această sursă. Cu capul plecat pot trimite la părinÈ›ii mei, care nu mai sunt. AlÈ›ii – instructori, pastori, profesori – au avut un rol important în această orientare È™i le rămân recunoscător pe veci. Încerc să fac È™i eu acelaÈ™i lucru pentru alÈ›ii. Să asculte È™i să se bucure.
Nu fac acum literatură, de dragul frumuseÈ›ii. Nu scriu nici în jargon teologic. Las aceasta pe seama cărturarilor. Scriu aceste rânduri pentru tineri, care doresc înÈ›elepciunea mai mult decât bani , maÈ™ini sau proprietăÈ›i. Scriu pentru bătrâni, care se tem de senilitate, de ramolisment datorită vârstei. Aceasta este o părere populară, aparent confirmată de starea unora pe care nu vârsta singură o justifică. Scriu pentru adulÈ›ii, care văd mai repede decât alÈ›ii că valorile preÈ›uite de lume sunt amăgitoare.
Ca să caute cineva înÈ›elepciunea È™i să fie dispus să plătească orice preÈ› pentru ea este dovada că respectivul are deja o măsură de înÈ›elepciune. A fost cazul faimosului Solomon. Este cazul negustorului din parabolă, care vinde tot ce are pentru un diamant de mare preÈ›. Această înzesrare incipientă trimite la Creator È™i merită să fie studiată aparte.
E de aÈ™teptat întrebarea: Ce este înÈ›elepciunea aceasta , care ne face fericiÈ›i? Trebuie să mărturisesc că mi-e greu s-o definesc, sau să o măsor. Aceasta nu mă deranjează prea mult. Dimpotrivă mă face È™i mai interesat de ea. Nici viaÈ›a pe care o trăiesc nu o pot defini. Nici pe Dumnezeu, căruia ne închinăm nu-L puten defini, mici măsura. MăreÈ›ia lucrărilor Lui ne copleÈ™eÈ™te, iubirea Lui ne înconjoară È™i atât ne este destul ca să mergem mai departe. AÈ™a È™i cu înÈ›elepciunea.
Să procedăm simplu,prin eliminare, ca în matematică. Memoria bună nu este tot una cu înÈ›elepciunea, Se cunosc cazuri de persoane dotate cu o memorie neobiÈ™nuit de fidelă, dar care nu È™tiu să folosească datele din computerul minÈ›ii lor. Memoria este o componentă preÈ›ioasă a înÈ›elepciunii, dar nu este acelaÈ™i lucru cu ea. Puterea de judecată de asemenea nu poate fi identificată cu înÈ›elepciunea. Lumea a fost martoră la acÈ›iunile bine organizte ale unor genii rele. Nero, Hitler, Stalin, teroriÈ™tii sunt doar câteva din ele. Logica È™i înÈ›elepiunea nu sunt identice. Putem continua pe aceeaÈ™i linie, vorbind despre perspicacitate, adică puterea de a prevedea mai repede decât alÈ›ii ce se poate întâmpla. InteligenÈ›a, adică suma însuÈ™irilor intelectuale ale cuiva nu este nici ea egală cu înÈ›elepciunea.
Motivul este simplu: ÎnÈ›elepciunea are o componentă morală în însăÈ™i structura ei. Demonii, îngerii răi, cum îi mumeÈ™te Biblia, contrar tradiÈ›iilor populare, sunt fiinÈ›e inteligente, dar pornite să facă numai rău. Nu s-a auzit până acum de vreun demon înÈ›elept. Nici Satan, diavolul care orchestrează toată mizeria din lume, , nu poate fi numit înÈ›elept. El a fost aÈ™a la început, dar Dumnezeu deplânge căderea acestui înger: “Èši s-a îngâmfat inima din pricina frumuseÈ›ii tale; È›i-ai stricat înÈ›elepciunea cu strălucirea ta …” (Ezechiel 28, 17) . Alte componente ale înÈ›elepciunii, pe lângă cea morală, sunt componenta socială È™i cea temporară. Oricâte ar È™ti, sau ar putea crea un om educat, inteligent È™i talentat, el nu va fi niciodată un înÈ›elept dacă È™i-a tăiat toate legăturile cu semenii lui. Când se vorbeÈ™te în folclor despre vreun înÈ›elept, aproape totdeauna este vorba de un bătrân. De data aceasta pe bună dreptate. Ce are în plus un bătrân faÈ›ă de tinerii inteligenÈ›i È™i eventual buni din jur este experienÈ›a vieÈ›ii. Amănuntul este semnificativ È™i discutabil în acelaÈ™i timp. Se poate trece prin viaÈ›ă în diferite feluri. Unii au ochii deschiÈ™i È™i învaÈ›ă din experienÈ›ele lor È™i din ale altora. AlÈ›ii nu trag concluzii corecte din ce se petrece. Surprinzătoare sunt referirile evanghelistului Luca la copilăria È™i adolescenÈ›a lui Isus, marcate prin înÈ›elepciune (Luca 2,40. 52). Aceasta ne va conduce la cea mai frumoasă È™i completă descriere a înÈ›elepciunii pe care am găsit-o în Biblie. Mă voi referi la ea câteva momente mai târziu.
”La început era Cuvântul È™i Cuvântul era cu Dumnezeu È™i Cuvântul era Dumnezeu .. Toate lucrurile au fost făcute prin El È™i nimic din ce a fost făcut nu a fost făcut fără El” (Ioan 1,1-3).
Cuvântul este gândul exprimat. Înapoia oricărui cuvânt este un gând. (Nu discutăm despre cazurile de boală). Cuvintele au încărcătura lor, pozitivă sau negativă, echivalentă cu încărcătura gândurilor respective. Cel rău poate împroÈ™ca suferinÈ›ă È™i moarte prin cuvintele lui. De asemenea, cuvintele lui Dumnezeu vindecă È™i dau viaÈ›ă. “Căci niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere” (Luca 1,37). Cuvântul lui Dumnezeu trimite instantaneu la gândul lui Dumnezeu. Altfel cine ar fi cunoscut gândul lui Dumnezeu? (I Corinteni 2,16). Descoperirea maximă a gândurilor lui Dumnezeu, pe care o puteau suporta oamenii, a fost coborârea între ei a Fiului lui Dumnezeu. ” Și Cuvântul S-a făcut trup È™i a locuit printre noi…” (Ioan 1,14). Domnul Isus Hristos a fost gândul lui Dumnezeu în forma care putea fi văzută È™i auzită.
Definirea înÈ›elepciunii mi s-a părut excepÈ›ională în profeÈ›ia lui Isaia despre Mesia: “Duhul Domnului Se va odihni peste El, duh de înÈ›elepciune È™i de pricepere, duh de sfat È™i de tărie, duh de cunoÈ™tinÈ›ă È™i de frică de Domnul” (Isaia 11,1-5). Pasajul tot merită un studiu atent.
Accesul prin Cuvânt la gândurile lui Dumnezeu este accesul la înÈ›eÈ›epciunea Lui. Această înÈ›elepciune este ca El ÎnsuÈ™i infinită È™i permanentă. Această natură a ei o face materie de studiu pentru veÈ™nicie. Pentru viaÈ›a de aici È™i de acum, ea nu se poate compara cu nimic altceva. Limitată cum este, din cauza condiÈ›iei în care ne găsim, ea rămâne cea mai mare bogăÈ›ie posibilă.
Cuvântul scris al lui Dumnezeu È™i Cuvântul întrupat sunt una. Acesta este izvorul înÈ›elepciunii autentice.
Stă scris în Psamul 119,130: ”Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate”. Cei care nu au acces la educaÈ›ia pe care È™i-o doresc, cât È™i cei dezamăgiÈ›i de È™colile de renume pot fără egal să conteze pe această asigurare. Ea este garantată de Dumnezeu, Creatorul nostru.
Titus Cazan
Cu permisiune
Sursa: www.tituscazan.com
