La cumpărarea unei case, puÈ›ini se interesează de temelia ei. AÈ™ezarea, aspectul È™i distribuirea încăperilor o iau înainte. Cine construieÈ™te o casă însă, trebuie să înceapă cu temelia. ConstrucÈ›ia teologiei fiecăruia trebuie să înceapă cu o temelie solidă. Aici poate încăpea discuÈ›ia despre fundamentalism. Fiindcă denumirea are mai mult decât un sens, nu-i vom da atenÈ›ie în spaÈ›iul acesta limitat. În lumea religioasă contemporană se încearcă fundarea pe tradiÈ›ie, pe experienÈ›a simÈ›urilor, pe raÈ›iune, sau pe o combinare dintre ele. Biserica AdventiÈ™tilor de Ziua a È™aptea s-a declarat în repetate ocazii alături de principiul protestant Sola Scriptura – Biblia singură. Vom considera pe scurt natura, rolul È™i funcÈ›ia acestei surse de autoritate.
Natura autorităÈ›ii în cunoaÈ™terea lui Dumnezeu, a omului È™i a lumii poate fi dedusă după sursa provenienÈ›ei informaÈ›iei. Ea poate fi “de sus”, de la Dumnezeu, sau “de jos”, de la oameni. S-a putut observa că, în afară de Biblie, toate sursele citate – È™tiinÈ›a, filozofia, experienÈ›a, tradiÈ›ia, biserica È™i raÈ›iunea sunt clădite pe autoritatea omului. Ele sunt “de jos”.
Biblia susÈ›ine fără vreo ezitare că scriitorii ei au fost inspiraÈ›i de Duhul lui Dumnezeu. De reÈ›inut, aici nu este vorba de un autor al unei lucrări, produsă într-un anume loc, la o dată anumită. Vorbim de patruzeci de autori, care au trăit în diferite locuri, de-a lungul a vreo 15 secole. Ei citează alte părÈ›i din Scriptura de astăzi, ca fiind venite de la Dumnezeu. ToÈ›i clădesc pe ce au scris Moise È™i proorocii. Domnul Hristos explică supunerea Sa la suferinÈ›a crucii cu citate din toate Scripturile existente la data învierii Lui –” Moise, Prooroci È™i Psalmii” (Luca24,44). Pavel vorbeÈ™te clar de “temelia apostolilor È™i proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos” (Efeseni 2,20). AfirmaÈ›ia: “Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu” (II Timotei 3,16) este prea clară ca să i se dea un alt înÈ›eles. Petru scrie È™i el că: “Nici o proorocie nu provine din impulsul omului, ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaÈ›i de Duhul Sfânt (II” Petru 1,19.20 -traducerea NASB). Sursa inspiraÈ›iei Bibliei este “de sus”, de la Dumnezeu. RecunoaÈ™terea lui Dumnezeu obligă la recunoaÈ™terea mesajelor Sale.
InspiraÈ›ia lui Dumnezeu a fost făcută tema cecetării multora. Biblia spune că Dumnezeu “a vorbit în vechime părinÈ›ilor noÈ™tri în multe rânduri È™i în multe chipuri” È™i apoi a vorbit “prin Fiul” (Evrei 1,1-3). Scriitorii Bibliei, atât de diferiÈ›i È™i scriind în împrejurări atât de diferite au produs sub călăuzirea Duhului Sfânt o lucrare uimitor de unitară în privinÈ›a temelor majore abordate. Dar ei vorbesc ca un singur om È™i în privinÈ›a sursei inspiraÈ›iei lor. Cine se opune învăÈ›ăturilor Bibliei, sau le desconsideră, tratează în felul acesta nu o carte, ci pe Dumnezeu.
Rolul Bibliei poate fi comparat cu rolul cârmei unei nave È™i cu rolul unei ancore. Amândouă aceste comparaÈ›ii sunt preluate din Biblie. Apele destul de des agitate ale mării sunt o comparaÈ›ie plauzibilă a frământărilor lumii în care trăim. Biblia, tratată ca autoritate inspirată de Dumnezeu oferă direcÈ›ie, sens vieÈ›ii È™i credinÈ›ei individului È™i Bisericii. Când se încearcă alte surse de autoritate, se neglijează direcÈ›ia. Apărătorii È™tiinÈ›ei sau filozofiei nu pot spune care este destinaÈ›ia lor finală.
Ancora este nelipsită la ambarcaÈ›iuni. Folosirea ei dă stabilitate vasului. Trăim într-o lume a incertitudinilor. Totul se schimbă în jur. TradiÈ›ia È™i experienÈ›a religioasă afectivă nu oferă nicio garanÈ›ie. Sungur Cuvântul lui Dumnezeu rămâne stabil. Riscul nesocotirii acestei autorităÈ›i este prea mare.
FuncÈ›ia cuvintelor care vin de la Dumnezeu este admirabilă. Primul mesaj pe care îl comunică este că Dumnezeul cerului È™i al pământului Se interesează cu iubire de soarta omului. Al doilea mesaj face pe om să îÈ™i simtă starea lui pierdută. Îi oferă acestuia iertare È™i o haină albă de nevinovăÈ›ie. Toate acestea È™i mai mult încă, sunt concentrate în crucea de la Golgota. Nimic È™i nimeni pe lume nu oferă aÈ™a ceva, afară de Biblie. Din acest punct al experienÈ›ei, se desfăÈ™oară lucrarea de refacere a caracterului. Acesta trebuie să fie făcut bun pentru veÈ™nicie. Este ceea ce face “toată Scriptura insuflată de Dumnezeu: Ea este “de folos să înveÈ›e, să mustre, să îndrepte È™i să dea înÈ›elepciune în neprihănire, ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârÈ™it È™i cu totul destoinic pentru orice lucrare bună” (II Timotei 3,16.17).
ObligaÈ›ia pe care È™i-o ia Biblia în această lucrare este enormă. Principala dificultate stă îm voinÈ›a instabilă a omului. Dumnezeu a decis totuÈ™i să respecte această libertate. Rezultatul final va demonstra că El a făcut bine. Pe tot parcursul acestui drum Biblia continuă să fie de “folos”. FuncÈ›ia ei este de neînlocuit, datorită autorităÈ›ii “de sus” cu care este investită.
Titus Cazan
Cu permisiune
Sursa: www.tituscazan.com
