Divinitatea lui Christos

Divinitatea lui Hristos

Cand s-a nascut Isus Hristos in staul la Betleem
A aparut pe cer o stea intr-o frumoasa stralucire,
Ea Il recunoscuse-n prunc pe Printul cel Suprem
Al vietii celei vesnice, prin planul cel de mantuire .

Ea ii calauzise in drum, pe inteleptii, dela Rasarit
La staulul sarac si umil, acolo unde se nascuse ;
Pe drumul ce le-a indicat, ei din drgoste-au venit
Si L-au descoperit, cu plecaciune inchinandu-se .

Ostile ceresti slavindu-L, si ele Il recunoscusera,
Si pe-ale Beteemului campii, ingeri sfnti Il laudau ;
Si pastorilor care vegheau de straja le spusesera
Ca s-a nascut un Prunc, si slava mare-I aduceau .

Marea cea infuriata, indata Ii recunoscuse glasul
Si cand a certat-o aspru, a ascultat de vointa Sa,
Ea s-a linistit, potolindu-se, lasand in pace vasul
In care El, Creatorul vietii, obosit dormind se-afla .

Si bolile si moartea, la-ntalnire, Ii recunoscusera
Autoritatea Sa suprema, de Dumnezeu si Creator,
Si prada lor in lanturi, in mana Lui abandonasera
Spre bucuria cea mai scumpa, a celor dragi ai lor .

Soarele stralucitor, in ziua jertfei Il recunoscuse,
Si la tragedia, ingrozitorului Sau chin de moarte,
Stralucitoarea-i fata, de lumina, el si ascunsese
Ca Domnul vietii s-aibe, de glorie, vesnica parte .

Muntii, cei neclintiti din temelii, Il recunoscusera
Cand s-au miscat si clatinat strasnic din locul lor,
Cand la strigatu-I, chiar stancile se sfarmasera
Ele L-au marturisit pe Domnul Sfant ca-I Creator .

Natura neinsufletita, in chinuri, ea Il recunoscuse
Ca El este Hristos, egal cu Dumnezeu in entitate,
Si-n fenomenele terestre, astfel, ea raspunsese,
Cu marturia clara, despre Suprema Lui Divinitate .

Numai mai marii, din poporul Sau, n-au acceptat
Ca El e Steaua cea din Iacov, toiagul de carmuire,
A carui obarsie, venind din vesnicii a demonstrat
Ca El este eterna sursa, a vietii, insotita de iubire .

N-au vrut a-L recunoaste, ca Fiu al lui Dumnezeu
Chiar de-au vazut minuni, ce dovezi puteau aduce…
Patrunsi de bigotism si ura, ce ajungand la apogeu
L-au judecat si rastignit, intre doi talhari pe cruce .

Flavius Laurian Duverna
25 Septembrie, 2007

O întrebare frecventă cu privire la divinitatea lui Hristos

Nu învată Biblia că Isus a fost "întâiul născut" al întregii creatiuni si că astfel, ca fiintă creată, nu putea exista împreună cu Tatăl din vesnicii?

Textul la care face referire întrebarea se găseste în Coloseni 1:15 unde Isus este numit " Cel întâi născut din toată Creatiunea" .

Cuvântul grecesc folosit aici este protokos însemnând Cel superior, Cel care are întâietate, Cel care are privilegiile si prerogativele lui Dumnezeu. Isus este întâiul născut nu în ceea ce priveste timpul, ordinea cronologică, ci în sensul privilegiului. Toate privilegiile celui întâi născut Ii apartin Lui.

David a fost cel de-al optulea fiu al lui Isai si, cu toate acestea, a fost numit întâiul născut. Isus a declarat despre Sine că este " Eu sunt" ( Ioan 8:58 ), însemnând Cel ce există prin Sine însusi. El a spus:" înainte de Avraam a fost "Eu sunt".

Profetul Isaia Il numeste "Părinte al vesniciilor" (Isa. 9:6 ). Mica declară că obârsia ( originea ) Sa este din vesnicii ( Mica 5:2 ). Ioan afirmă:" La început a fost Cuvântul si Cuvântul era cu Dumnezeu si Cuvântul era Dumnezeu" ( Ioan 1:1 ).

Isus avea privilegiile si prerogativele lui Dumnezeu. El nu a considerat ca un lucru de apucat să fie egal cu Dumnezeu în timp ce lumea era pierdută,astfel că a părăsit de bunăvoie cerul pentru a deveni om. El a luat trup omenesc,S-a confruntat cu ispitele asa cum o facem si noi si a iesit biruitor în folosul nostru, în beneficiul nostru. ( Filip. 2:5-11; Evr. 2:14,17 )