Vindecare datorita bolii?
„Dumnezeul cel vesnic este un loc de adapost si sub bratele Lui cele vesnice este un loc de scapare.” (Deut. 33,27)
Am descoperit ca o boala care iti pune viata in pericol poate deveni o experienta vindecatoare daca te face sa te bizui mai mult pe Isus. Eu eram o persoana de tip A, care trebuie sa fie permanent ocupata cu ceva. Dar numai pana in mai 1993, cand am fost diagnosticata cu cancer de san. A urmat operatia, apoi chimioterapie si radioterapie, lasandu-ma epuizata.
Ma intrebam: De ce eu? Intotdeauna incercasem sa traiesc sanatos. Doctorul mi-a reamintit ca probabil era ceva ereditar, pentru ca mama mea murise de aceeasi boala. Dar aceasta nu mi-a alungat durerea si nici teama de ce ma putea astepta. Acelea au fost momentele cand „Sigur la Domnu’n brate” a devenit imnul meu preferat. Il cantam foarte des.
Acum, cand privesc in urma, cred ca stiu raspunsul la intrebarea „De ce eu?” Cancerul a fost o etapa in vindecarea mea – vindecare care consta in dependenta totala de Isus. Cancerul m-a invatat ca, prin mine insami, nu puteam sfarsi ziua cu bine. Fara Isus, nu puteam face nimic (Ioan 15,5).
Dumnezeu m-a tinut in viata ca sa-I slujesc cu toata inima, prin taria Lui, si, in prezent, numai aceasta conteaza. Scopul vietii mele este sa-i ajut pe altii sa Il gaseasca pe Isus, Vindecatorul meu. Fiecare zi constituie pentru mine un dar, pe care sa il folosesc pentru a le transmite altora bucuria vindecarii Sale. Ii multumesc zilnic pentru ca, deocamdata, cancerul nu a recidivat. Sunt de doua ori mai convinsa ca trebuie sa ma incred in Dumnezeu pe deplin ca sa raman sanatoasa, fiindca increderea aduce sanatate (Prov. 3,8). Pe langa un mod de viata sanatos, trebuie zilnic sa aleg sa ma gandesc la lucruri pozitive. „Curajul, speranta, credinta, simpatia, iubirea dau sanatate si prelungesc viata. O minte impacata, un spirit voios inseamna sanatate pentru corp si tarie pentru suflet. ’O inima vesela este un bun leac’ (Prov. 17,22)” (Divina vindecare, p. 225). Pe de alta parte, „durerea, nelinistea, nemultumirea, remuscarea, vinovatia si neincrederea au tendinta sa zdrobeasca fortele vitale si sa produca degenerare si moarte” (Ibid.).
Iti multumesc, Doamne, pentru a doua sansa de a trai si pentru ca ma tii in siguranta in bratele Tale, in timp ce ma inveti lectiile de care am nevoie despre puterea vindecatoare a increderii depline!
May-Ellen Colon