SECRETELE COMUNICĂ‚RII
“Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum este nevoie, ca să dea har celor ce-l aud. Să nu întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeuz, prin care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării. Dimpotrivă, fiți buni unii cu alții, miloși, și iertați-vă unul pe altul, cum va iertat și Dumnezeu pe voi în Hristos. Efeseni 4: 29,30,32.
Suntem creștini, îl împărtășim pe Isus cu cei de lângă noi, El este vesetea bună, dar oare știm cum să comunicăm? Stăpânim noi ca doctorii de inimi frânte de păcat, durere și suferință, arta de a comunica?
Rolul cel mai important al vorbirii nu este acela de a transmite informații, ci de a stabili o relație. Doi oameni care nu pot vorbi unul cu celălalt nu au nici o bază pentru construirea unei relații. Prin deschidere și împărtășire poți transforma un străin în prieten.
Prin vorbire, noi putem exprima sentimente, putem da glas emoțiilor, putem clarifica gândurile și consolida idei și putem stabili o legătură cu cei de lângă noi. Conversația reprezintă un mod plăcut de a petrece timpul prin care ajungi să te cunoști unul pe celălalt, să te eliberezi de starea de tensiune, să-ți exprimi opiniile și să adâncești – consolidezi relația. Calitatea acestei relații depinde în mare măsură de abilitatea fiecăruia de a se exprima pe el însuși în mod verbal.
Gândirea poate fi exprimată în foarte multe feluri, iar modul cel mai frumos de exprimare nu este întotdeauna cuvântul.
Dacă un om este socotit discret, ești îndemnat să i te destăinui… un om se destăiunuie altuia mai mult pentru a-și descărca sufletul, decât pentru a-și împărtăși gândurile. Deprinderea discreției este înțeleaptă și totodată morală.
Cuvântul la om, icoana gândului său și fapta lui, icoana sufletului său. Când vorbești mult, aproape totdeauna spui și ce n-ar trebuie să spui.
Vocea este numită melodia conversației, de aceea atunci când vorbim trebuie să avem grijă la cât este de ridicat tonul vocii, la cuvintele folosite (deoarece în limba română cuvintele pot avea două sau mai multe semnificații), dar și la expresia feței.
Noi comunicăm cu semenii noștrii prin cuvinte. Cu cât mai nesigură este semnificația termenilor cu atât mai mari sunt șansele de neînțelegere. De la o gură la alta cuvintele își schimbă sensul și înțelesul.
Ceea ce poate fi în general spus, poate să fie spus în mod clar: despre ceea ce nu putem vorbi însă trebuie să tăcem.
Când “n-ai cuvinte” este mai prudent să taci din gură.
Tăcerea este folosită ca o armă sau ca un mijloc de manipulare. Un bărbat tace atunci când înlăuntru său clocotesc emoții puternice, precum mânia sau teama. În general, o femeie folosește tăcerea pentri a se răzbuna pentru vreo nedreptate care i s-a făcut, sau atunci când atinge apogeul totalei disperări.
Când trăiești o mare suferință sau o mare bucurie, acestea se revarsă asupra lumii, chiar fără să vrei și chiar împotriva voinței tale.
Mila este o mișcare de simpatie prin care ne face să depășim propriul nostru eu; în loc de a mări suferința, ea o împarte, cu alte cuvinte, în două și contribuie la promovarea unei duble satisfacții: aceea pe care eul nostru, într-un mod general, o încearcă prin faptul largii sale participări la stările psihice ale altuia și aceea pe care o încearcă pentru că vede în milă manifestarea unei sincere iubiri și a unei profunde participări. Compătimirea discretă este adevăratul monument al nobleței.
Delicatețea este calitatea supremă și cea mai rară a sufletului. Ea le presupune pe toate celelalte: inteligență, bunătate, altruism, generozitate, discreție, mărinimie, un om lipsit de o singură calitate a sufletului, nu are delicatețea completă.atunci el este cu lacune și eclipse.
Sentimentele sunt reacții spontane la situații asupra cărora s-ar putea să avem o posibilitate redusă de control direct.
Mi se pare atât de firesc să nu ascunzi nimic în cutele sufletului și să te arăți lumii în lumina ta adevărată, cu ceea ce poți și ceea ce ești, fără mască și afectări. Căci, la urma urmelor, oricum ai face, nu tu amăgești pe alții, ci tot pe tine te vei amăgi. Te pomenești cu timpul, că cineva îți smulge masca de pe față. Și tot ce este vopsea și tencuială, tot ce este fals și contrafăcut, se dă la o parte și tu nu rămâi mai bun sau mai rău de cum ai fost în realitate. SINCERITATE DECI. Aceeptarea unor limite ale sincerității se include firesc în natura relațiillor sociale întemeiate pe compromisuri raționale. A nu împărtăși la oricine, oricând și oriunde toate câte le știi și tot ce îți trece prin minte este un act de autocenzură elementară.
Mânia înseamnă energie.
În cazul energiei reprimate, tu cunoști că ești mânios, dar nu știi ce să faci cu mânia. Există anumite situații, când înăbușirea mâniei reprezintă calea cea mai înțeleaptă de a acționa.
Metoda mâniei exprimate este, de obicei, o scuză pentru aceia care își pot stăpâni mânia, dar nu vor.
Să te ferești de cel care nu se mânie niciodată: pentru că numai acela care-și pierde controlul este sincer. Pretinzând că nu ești mânios nu rezolvi nimic, ci doar pregătești calea pentru izbucnirea de mai tarziu. DACĂ‚ ÎNĂ‚BUȘI MÂNIA ÎNĂ‚BUȘI ȘI DRAGOSTEA, FERICIREA ȘI BUCURIA.
Atunci când ești supărat, este foarte greu să fi rațional sau obiectiv. Redu mai întâi intrensitatea mâniei și apoi vei putea să tratezi problema.
Trebuie să ne stăpânim pe noi înșine, ca să-i biruim pe ceilalți.
Mânia este ca și focul; nu se poate stinge decât atunci când este scânteie, după aceea este prea tarziu.
Certurile frecvente cu privire la lucruri lipsite de importanță semnalează, cu certitudine, probleme mai adânci. Să nu abandonezi prea repede o ceartă care nu a ajuns la nici un rezultata. ROAGĂ‚-TE PENTRU RĂ‚BDARE!
“Înțelepciunea face pe om âncet la mânie și este o cinste pentru el să uite greșelile”. Proverbe 19:11
Cei mai buni oameni sunt aceia care sunt cei mai severi față de sine și care iartă altora chiar și ceea ce nu și-ar ierta lor înșiși.
Cu cât o relație este mai apropiată, cu atât mai sensibili devin cei implicați în această relație.
Este un semn de maturitate să investești timp în a lupta pentru ceea ce este important.
COMUNICAREA FACE MINUNI ÎN PRIETENII ȘI CĂ‚SĂ‚TORII, ÎNTRE OAMENI, DUMNEZEU, NE-A LĂ‚SAT SĂ‚ NE PUTEM EXPRIMA, AȘADAR SĂ‚ FOLOSIM ACEST DAR MINUNAT.
