De Angel Manuel Rodríguez
In fiecare an primesc scrisori sau telefoane în care sunt întrebat dacă este corect ca adventiștii să serbeze Crăciunul. Nedumerirea se bazează, în general, pe faptul că Biblia nu precizează data nașterii lui Hristos și pe convingerea că data de 25 decembrie a fost asociată cu o sărbătoare păgână. Aș vrea să vă ofer câteva informații istorice legate de Crăciun și câteva precizări asupra semnificației lui.
1. Crăciunul și adventiștii: Înainte să răspund la întrebare, vreau să subliniez că adventiștii nu sunt și nici nu ar trebui să fie împotriva Crăciunului. De ce ar trebui să ne împotrivim acestei sărbători prin care creștinii comemorează nașterea Mântuitorului? Cu toate acestea, întrucât această sărbătoare nu este poruncită în Biblie, nu considerăm că ea ar trebui impusă credincioșilor. Noi recunoaștem o singură zi ca fiind sfântă, Sabatul, și sfințim această zi în ascultare de Creatorul și Mântuitorul nostru.
2. Istoria Crăciunului: Cuvântul „Christmas” („Crăciun” în limba engleză) provine din îmbinarea termenilor „mesa lui Christos”. În timpul Evului Mediu, exista obiceiul ținerii în biserică a unei mese la miezul nopții în ajunul zilei de 25 decembrie, pentru a celebra nașterea lui Hristos. În alte limbi, numele acestei sărbători provine din latinescul natalis, „naștere”, iar în alte limbi, cum ar fi germana, se poate traduce prin „Nopți sfinte”. În limba română, originea termenului „Crăciun” este îndelung dezbătută, unii lingviști români susținând că provine din termenul latin calatio, iar alții din creatio. Calatio desemna convocarea poporului de către preoții păgâni, iar creatio înseamnă „a crea”.
Istoricii au arătat că Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită de creștini în secolul IV. Unii creștini au calculat-o pe baza datei de 25 martie, când se crede că a avut loc moartea lui Hristos. Apoi s-a speculat că Hristos trebuie să Se fi născut cu nouă luni înainte, adică pe 25 decembrie. Pe de altă parte, alții credeau că nașterea lui Isus a avut loc pe 25 martie. Însă teoria cea mai răspândită este aceea că sărbătoarea Crăciunului are legătură cu închinarea romanilor la Soarele Neînvins (latină, Sol Invictus), cu renașterea Soarelui, care era celebrată pe 25 decembrie. Această ipoteză confirmă importanța luminilor pentru sărbătoarea Nașterii, cu toate că și în Scriptură lumina este asociată cu Hristos (ex. Luca 1:78). Din acest motiv, se spune că creștinii au adoptat și adaptat o sărbătoare păgână. Lucrul acesta este posibil, dar este greu de demonstrat din dovezile istorice disponibile.
3. Crăciunul și credincioșii. Trebuie să admitem două lucruri: în primul rând, noi nu știm de ce Dumnezeu, în providența Sa, a ales să nu amintească în Biblie ziua nașterii lui Isus. Nu e necesar să speculăm în această privință. În al doilea rând, adevărul este că lumea creștină sărbătorește nașterea lui Isus pe 25 decembrie. Noi nu putem schimba lucrul acesta și nu avem niciun motiv să o facem. Încercările de dezaprobare a acestei sărbători se bazează pe absența dovezilor biblice și pe posibila ei legătură cu o sărbătoare păgână. De aceea, trebuie să lăsăm acest subiect în seama conștiinței personale.
Acestea fiind zise, aș vrea să afirm încă o dată faptul că nu e nimic greșit în alegerea unei anumite perioade în care să medităm și să reflectăm la întruparea Mântuitorului nostru. Vă propun ca de Crăciun să ne luăm timp pentru a ne gândi la taina întrupării. Ea este o taină, întrucât ne confirmă faptul că Fiul lui Dumnezeu S-a făcut „trup” (Ioan 1:14). Creatorul a devenit ființă creată, pentru a ne scăpa de sub puterea morții și a păcatului. De asemenea, Nașterea Domnului poate fi privită ca un dar de la Dumnezeu pentru omenire. Când ni L-a dat pe Fiul Său, Dumnezeu ne-a oferit darul cel mai prețios posibil. El era pâinea Cerului oferită fără plată de Tatăl ceresc (Ioan 6:48-51).
Însă Nașterea Domnului este și o ocazie potrivită pentru adus vești bune. În noaptea aceea, îngerii le-au dat păstorilor o veste bună: „Nu vă temeți…, astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul” (Luca 2:10, 11). Ar trebui să ne unim glasurile și să dăm de veste pe tot Pământul că avem pacea prin Hristos, Domnul. Crăciunul este o ocazie excelentă în care putem să le amintim oamenilor că Pruncul născut în Betleem va reveni în curând.
Angel Manuel Rodríguez este directorul Institutului de Cercetare Biblică din cadrul Conferinței Generale.
Sursa: http://literacristiana.azsbellu.ro
