De Marvin Moore si Miguel Valdivia
Articol prelevat Din Semnele Timpului, Iunie 2007
Traducere: Mihaela Raceala
Au descoperit oare arheologii mormantul si osemintele lui Isus? Miguel Valdivia si Marvin Moore vor examina dovezile.
Se pare ca moartea si ingroparea lui Isus au devenit, peste noapte subiecte de prima actualitate. Cine s-ar fi gandit, acum un an in urma, ca pana si scepticii vor fi peste masura de interesati? Sa nu va ganditi ca acest eveniment ar fi constituit un motiv pentru ei sa creada in Isus… Dimpotriva, descoperisera un nou argument pentru a NU crede.
Pe data de 4 Martie 2007, canalul Discovery prezenta in premiera documentarul intitulat Mormantul Pierdut al lui Isus. Filmul, care l-a avut ca director pe Simcha Jacobovici si ca producator, premiatul cu Oscar, James Cameron, sustinea ca mai multe osuare (constructii tip lada/sicriu din calcar in care sunt depuse osemintele rezultate din deshumari), descoperite intr-un mormant excavat in 1980 in suburbia Talpiot a Ierusalimului, ar fi continut osemintele lui Isus din Nazaret si ale familiei Sale. Acest documentar a reusit sa atraga cea mai mare audienta vizuala dintr-o perioada de sase luni de la data aceea.
Acest documentar a ridicat numeroase intrebari din partea Crestinilor, deoarece conform Noului Testament, Isus a inviat trei zile dupa crucificarea Sa pe Golgota. Dar, daca oasele Lui se aflau, intr-adevar, printre cele gasite in osuarele de la Talpiot?
Care sunt dovezile?
Haideti sa analizam dovezile din punctul de vedere al ambelor parti. Iata cateva realitati despre recenta descoperire:
In 1980, au fost gasite zece osuare datand din primul secol, dupa Hristos.
Se pare ca osuarele fusesera mormantul unei familii de clasa sociala mijlocie.
Sase din aceste osuare erau inscriptionate cu nume similare acelora lui Isus si rudelor Sale: Yeshua (Isus) fiul lui Iosif, Maria, Mariamene e Mara, Matei, si Iuda fiul lui Yeshua (Isus).
Analiza genetica a materiei organice apartinand osuarelor lui Yeshua si Mariamenei e Mara a rezultat ca aceasta apartinea unor persoane diferite, individuale, fapt care lasa sa se inteleaga ca ocupantii acelor osuare ar fi fost sot si sotie si ca ar fi avut un copil.
De-asemeni, documentarul canalului Discovery sugera ca numele “Mariamene e Mara” se referea la Maria Magdalena, si ca ea si Isus ar fi avut un copil pe nume Iuda.
Nu numai ca aceasta concluzie este total lipsita de fundament atat biblic cat si istoric, dar nu dovedeste absolute cu nimic – si nici macar nu sugereaza – ca arheologii ar fi gasit intradevar ramasitele lui Isus din Nazaret.
Un numar mare de oameni de stiinta au gasit lipsuri si deficiente in interpretarea faptelor prezentate in documentar:
Morminte cu osuare reprezenta un lucru des intalnit in lumea Iudaica a primului secol de dupa Hristos. Dr. Craig Evans, care a participat la excavarea initiala a “cutiilor cu oseminte ale lui Isus”, spunea ca aceste osuare contineau fragmente de oase la cel putin 35 de persoane. 1
Cateva din inscriptiile de pe osuare erau scrise in limba Aramaica, unele in Evreieste, iar altele erau scrise in Greaca. Aceasta sugereaza ca ele au apartinut unor perioade istorice diferite.
Nu se stie sigur ca numele “Isus” ar aparea intr-adevar pe osuare. Scrierile vechi Semitice sunt extrem de greu de citit. Dr. Evans crede ca inscriptia s-ar traduce de fapt, “Hanun.”
Documentarul presupune ca numele Mariamene e Mara ar fi un alt nume pentru Maria Magdalena. Exista putine dovezi care sa sugereze acest lucru. Nici un scriitor al Bibliei si nici un manuscris datand din primul secol nu face referire la Maria Magdalena in acest fel.
Amon Kloner, un fost arheoloh din cadrul Departamentului Israelian de Antichitati, care a monitorizat escavarea initiala a locului, a afirmat ca idea ca osuarele de la Talpiot sa contina osemintele lui Isus “constituie o poveste spectaculoasa pentru un film de televiziune. Dar e imposibil! E o prostie!” 2
Raspunzand intrebarii daca mormantul lui Isus a fost gasit, Institututul Arheologic din Statele Unite a spus: “O privire consistenta si logica asupra dovezilor, si nu asupra circului din media, aduce raspunsul clar ca NU!” De-asemeni, Institutul Arheologic califica documentarul canalului Discovery drept “bataie de joc la adresa arheologilor profesionisti si… un deserviciu adus publicului.” 3
Alte probleme
Referindu-se la posibilitatea ca osuarele in discutie sa contina osemintele lui Isus si a Mariei Magdalena, Tal Ilan, autorul cartii Lexicon de Nume Evreiesti din Antichitate, a spus: “Cercetarile mele stiintifice dovedesc tocmai opusul. Acestea sunt cele mai des folosite nume pe care le-ai putea gasi oriunde.” 4 Lexiconul acestui autor listeaza 2,509 de nume de pe diferite osuare, din documente antice si din alte surse, si arata faptul ca numele “Maria” si “Isus” erau foarte des folosite: 1 din 3 femei avea numele de Maria si pe 1 din 20 de barbati il chema Isus. Este evident ca Isus si Maria Magdalena nu sunt singurii candidati pentru numele osuarelor gasite in suburbia Talpiot.
Cei care au afirmat ca ramasitele lui Isus din Nazaret s-ar fi gasit in “cutiile cu oseminte” de la Talpiot au presupus ca familia lui Isus au cumparat un mormant in Ierusalim, in timp ce oamenii din primul secol, in mod tipic, erau inmormantati in orasul lor de bastina.
Exista de-asemeni o logica aparenta, lipsita insa de fundament in realitate, in modul in care producatorii documentarului manipuleaza documentele biblice. Ei sustin ca Biblia a fost corecta in faptul ca ne-a lasat pe paginile ei numele lui Isus, a familiei Sale si a Mariei Magdalena, dar, in acelasi timp, resping raportul biblic asupra invierii lui Isus.
In incheiere, producatorii au preluat dovezi neconcludente dintr-o descoperire arheologica si le-au folosit pentru a contrazice validitatea unui document care a reusit sa reziste de-a lungul istoriei.
Dar ce spune Biblia?
Conform Bibliei, Isus a murit vinerea, ziua de dinaintea sarbatorii Pastelui (Ioan 19:14). Trupul, dupa ce a fost luat de pe cruce, a fost pus intr-un mormant pazit de 16 soldati romani, care si-ar fi dat viata in caz ca cineva neautorizat ar fi incercat sa patrunda in mormant. O piatra grea, estimata la o greutate de doua tone, a fost rostogolita la intrarea in mormant si pecetluita cu un sigiliu roman. Doua zile mai tarziu, totusi, mormantul devine gol deoarece, conform Bibliei, Isus invie din morti!
Scepticii pun in discutie Invierea datorita naturii miraculoase pe care o are. In orice caz, exista puternice dovezi istorice ca sa ateste autenticitatea ei. In primul rand, conform Noului Testament, cateva sute de oameni L-au vazut pe Isus in viata dupa invierea Sa, iar unii dintre ei, la inceput nici nu au crezut in El. Maria Magdalena L-a vazut pe Isus in gradina, langa mormantul unde fusese ingropat. Aceeasi zi, dar mai tarziu, Isus se arata la zece din ucenicii Sai, ca la o saptamana mai tarziu, sa se arate la toti unsprezece ucenici (Ioan 20:1-21:1; Iuda ne mai fiind in viata la acel timp). De-asemeni, conform apostolului Pavel, in 1 Corinteni 15: 3-6, Isus, dupa inviere, se arata la peste cinci sute de credinciosi.
Pentru a justifica de ce mormantul era gol, conducatorii religiosi, care pusesera la cale crucificarea lui Isus, au venit cu explicatia ca ucenicii Sai venisera noaptea si I-au furat trupul (Matei 28:11-13). Dar, ca ucenicii sa poata face acest lucru, trebuiau mai intai sa distruga sigiliul roman, sa rostogoleasca piatra care cantarea aproape doua tone, si mai mult, trebuiau sa faca toate acestea atat de incet incat sa nu trezeasca garda romana!
Daca liderii Iudeilor chiar ar fi crezut ca ucenicii lui Isus Ii furasera trupul din mormant, tot ce trebuiau sa faca era sa-i aresteze si sa le ceara sa dezvaluie unde ascunsesera corpul neinsufletit. Pe urma, puteau sa faca parada cu trupul lui Isus in jurul Ierusalimului pentru a arata cat de falsa era pretentia ucenicilor ca Isus inviase. Si cu siguranta ca ar fi predat pe ucenici autoritatilor romane pentru indrazneala crasa de a distruge sigiliul de pe mormantul lui Isus – fapta care, pe vremea aceea, era pedepsita cu moartea! Dar nu exista nici o marturie sau document istoric care sa confirme asa ceva!
Este Biblia exacta din punct de vedere istoric?
Evenimentele istorice nu pot fi dovedite sau sprijinite de argumente de catre oamenii de stiinta lucrand in laboratoare, cu eprubeta sau arzatoare de tip Bunsen. Stim ca anumite lucruri s-au intamplat in trecut deoarece oamenilor carora li s-au intamplat aceste lucruri au scris despre ele iar noi putem sa le citim fie din documentele originale sau din transcrierile acestora. Stim, de exemplu, ca Iulius Cezar a fost intr-adevar un imparat roman pentru ca anumite documente istorice confirma acest lucru.
Cativa scriitori ai Bibliei sustin ca fie au vazut pe Isus in viata dupa ce a fost crucificat, fie au vorbit cu persoane care L-au vazut viu. Printre acestia au fost cativa care au pus la indoiala relatarea invierii Sale atunci cand li s-a spus prima data despre ea.
Pe vremea aceea, femeile nu erau considerate a fi persoane pe marturia carora te puteai baza, fapt care explica de ce toti ucenicii lui Isus au refuzat s-o creada pe Maria Magdalena atunci cand aceasta le-a adus stirea ca Isus era viu. Au crezut doar atunci cand, in seara aceea, Isus a aparut in mijlocul lor. Toma, care lipsise de la intalnirea cu Isus din prima seara, a refuzat sa creada marturia tovarasilor sai de credinta, ca la o saptamana mai tarziu, dupa ce L-a vazut pe Isus cu ochii lui, sa exclame: “ ‘Domnul meu si Dumnezeul meu’ “ (Ioan 20:28).
Intrebarea aici este daca marturiile biblice sunt valabile si justificate din punct de vedere istoric. Scepticii sustin sa istoria invierii lui Isus este un mit fabricat de oameni care au avut inchipuiri si prea multa fantezie. Cu toate acestea, aceeasi sceptici accepta validitatea rapoartelor istorice cu privire la Iulius Cezar. Sa fie cumva istoria biblica mai putin demna de incredere decat dovezile istorice despre Iulius Cezar? Argumentele istorice care sustin invierea lui Isus sunt atat de puternice si clare incat au convins unii sceptici sa creada in validitatea acestora. C. S. Lewis s-a opus multi ani Crestinismului. Cu toate acestea, dovezile cu privire la caracterul istoric al Scripturilor, incluzand istoria Invierii, l-au convins in final sa creada si astfel a ajuns unul din cei mai talentati filozofi crestini ai secolului XX. De-asemeni, doi autori evrei, Joseph Klausner si Pinchas Lapide, dupa ce au examinat dovezile cu privire la Inviere, au acceptat-o ca pe un eveniment istoric. 5
Deci, ce concluzie putem trage din materialul documentarului de pe canalul Discovery, care sugereza ca osemintele lui Isus s-ar fi gasit intr-un vechi osuar evreiesc? Recunosc ca evenimentul invierii lui Isus sfideaza ceea ce stiinta astazi poate verifica despre posibilitatea intamplarii unui astfel de eveniment. Cu toate acestea, dovezile istorice, care sustin teoria “cutiei cu oseminte ale lui Isus”, sunt bazate pe fapte neconcludente si presupuneri false. Pe de alta parte, deoarece cred in Dumnezeu si pentru ca gasesc dovezile istorice ca fiind foarte puternice in favoarea invierii lui Isus, accept acest eveniment ca pe unul autentic din punct de vedere istoric. Din aceasta cauza, de-asemenea accept afirmatiile Bibliei cu privire la semnificatia vietii lui Isus, al mortii si al invierii Lui – ca m-a salvat din trecutul meu plin de pacate si ca-mi ofera viata vesnica Acasa, in Imparatia Sa eterna!
Te invit sa ajungi la aceeasi concluzie si sa accepti acelasi viitor vesnic!
1 Larry Chapman, ed., “Jesus’ Family Tomb: Fact or Fiction?” Y-Jesus magazine supplement, http:// www.y-zine.com/tomb_print.htm.
2 Eric A. Powell, “Titanic Find or Sinking Feeling?” Archaeology.
3 Jodi Magness, "Has the Tomb of Jesus Been Discovered?" Archaeological Institute of America.
4 Tal Ilon, Lexicon of Jewish Names in Antiquity (Philadelphia: Coronet Books, 2002). 5Michael Green, The Empty Cross of Jesus (London: Hodder and Stoughton, 1984).
de De Marvin Moore si Miguel Valdivia.
Sursa: www.articolecrestine.com
