Ce este, totusi, rabdarea?
In secolul nostru (secolul vitezei asa cum este numit) oameni sunt prea grabiti, si foarte ocupati sa mai intelega acest lucru: rabdarea .
As vrea sa spun ca rabdarea este o calitate tot mai rar intinlnita in societatea actuala. Am devenit cu toti nerabdatori, mereu grabiti si fara pic de rabdare uneori. Noi cei mai mari, adica parinti, spunem si cerem copiilor nostri sa aiba rabdare.
De fapt rabdarea este un produs spiritual. Sa fii spiritual si totusi sa nu ai rabdare este o contradictie. Exista in experienta fiecaruia dintre noi ocazii in care ne-am pierdut rabdarea. Ce bine ar fi daca ar ramine doar ocazii ale trecutului.
Cit de mult am cistiga astazi daca am fi dispusi sa invatam din lectiile trecutului nostru valoarea rabdarii. Istoria exodului din Egiptul antic ne spune ca israelitii si-au pierdut pe drum rabdarea. Este o lectie amara din care putem invata si noi cei de astazi marea dilema. Poti sa fi foarte hotarit sa renunti la Egiptul tau, poti sa ai o credinta puternica, atit de tare incit sa pasesti in ape si apele sa se desparta – la fel ca Marea Rosie – poti sa treci chiar Iordanul involburat sau sa cuceresti Ierihonul: daca iti perzi rabdarea pe acest drum fara sa ajungi in Caanan la granitele tarii fagaduite, ce importanta au toate aceste experiente ale trecutului?
Cei mai multi dintre noi recunoastem pe fatza ca nu mai avem rabdare astazi. Atunci cind raspunzi la intrebare cu un alt fel de raspuns decit cel care il merita, atunci cind la iubire raspunzi cu indiferenta, iar la amabilitate ramii pasiv, la suferinta raspunzi cu murmure, aceasta denota ca nu ai inteles rabdarea. Fiecare dintre noi cei care traim azi avem mare nevoie de acesta calitate.
Inteleg de ce Isus a spus: “Prin rabdarea voastra, va veti castiga sufletele voastre.”
Iata marele adevar rostit de Isus, rabdarea este ceva care ne poate aduce cel mai mare cistig. “Si ce ar da omul sa cistige aceasta lume, si ce ar folosi un om sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul sau s-ar prapadi sau s-ar pierde pe sine insusi?”
Si totusi exista un mare paradox care greu este inteles, un principiu: daca prin rabdarea noastra ne putem cistiga sufletele, atunci, prietene vreau sa te intreb, In ghetemani, la Golgota pe cruce, rabdarea lui Isus ce cistig I-a adus ?
Avem aici cea mai simpla lectie si cea mai umila experienta. Rabdarea lui Isus este un cistig pentru mine si pentru tine. De fapt, prin rabdarea lui pe cruce, el a fagaduit cistigarea sufletelor noastre. Chiar si astazi indelunga Lui rabdare ne indeamna la pocainta, sa venim la El, sa invatam de la El marea lectie a rabdarii, nu numai pentru noi ci si pentru cei de linga noi.
Iata ca roada Duhului Sfint, rabdarea, ne poate face sa ne cistigam sufletul nostru. Dar nu este numai atit. Ea trebuie sa treaca de la noi la ceilalti, adica sa avem rabdare pentru cistigarea familiei noastre, a prietenilor nostri, a vecinilor nostri, a dusmanilor noastri. Sa avem rabdare pentru cistigarea sufletelor celor de linga noi.
Iata cum apare in viziunea mea intelesul real al acestei calitati pe cale de disparitie. De fapt atunci cind rabdarea isi va face desavirsit lucrarea in vietile noastre, vom rabda pentru cistigarea sufletului nostru si apoi vom rabda pentru cistigarea celor de liga noi, luind ca exemplu rabdarea lui Isus. Rabdarea mea de astazi poate fi o garantie pentru zilele din urma ale acestui pamant: “Fiindca ai pazit cuvantul rabdarii Mele, te voi pazi si Eu de ceasul incercarii, care are sa vina peste lumea intreaga, ca sa incerce pe locuitorii pamantului. “
Ne este atit greu si de neinteles uneori de ce trebue sa avem rabdare. Dar nu ne-am gindit cu ce fel de rabdare trebuie sa ne comparam sau care este modelul la care trebuie sa ajungem. Iata ce spune Biblia prin Martorul credincios: ”Aici este rabdarea sfintilor, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus. “
Rabdarea sfintilor, ce minunat !
Ce fel de rabdare ai prietene? Si unde ai ajuns in experimentarea ei. Nu uita: pentru ca sa fie completa, rabdarea trebue sa treaca de la tine la cei de liga tine, avand un singur scop: cistigarea lor pentru viata vesnica.
Aceasta experienta zilnica ne va dezvolta un puternic caracter. Acesta va fi dovada unui absolvent al marii scoli a Rabdarii. ”Dar cine va rabda pana la sfarsit, va fi mantuit.” Curaj! Inainte prietene!
Malinas Vasile