Istoria din spatele unei cărți poate uneori să fie la fel de interesantă pentru cititori, ca și subiectul respectiv. Această carte a început ca un capitol al unui studiu mai larg, intitulat "Stilul de viață creștin", în care voiam să examinez aspectele vitale ale vieții creștine ca: viața devoțională, munca și recreația, căsătoria, divorțul, sexul, muzica, sporturile, filmele, dansul, avortul, îmbrăcămintea și podoabele. În timp ce scriam capitolul "Îmbrăcămintea creștină", eram tot mai mult convins în inima mea de necesitatea de a publica separat acest capitol, dată fiind semnificația lui pentru comunitatea creștina în general.
Extinderea manuscrisului original. Am cerut câtorva colegi de la Universitatea Andrews să evalueze un prim proiect al acestei cărți, care consta din 60 de pagini. Comentariile lor au fost foarte prețioase pentru mine. Ei erau impresionați de cercetarea mea, dar unii m-au încurajat să lărgesc unele capitole prin analiza istorică a legăturii dintre folosirea bijuteriilor costisitoare, a cosmeticelor, a inelelor și a hainelor senzuale, pe de o parte, și a creșterii sau declinului spiritual al bisericilor creștine, pe de altă parte.
Fiind istoric prin pregătire și profesie, am acceptat bucuros provocarea. Am simțit că o survolare a istoriei îmbrăcămintei și a podoabelor în Biserica creștină în general, și în cadrul unor denominațiuni în special, poate oferi elemente semnificative pentru situația contemporană. Am citit, timp de câteva luni, surse primare și secundare, cercetând atitudinea creștinismului în trecut față de îmbrăcăminte și podoabe. Rezultatul a fost că primul meu manuscris de 60 pagini a crescut cam de trei ori, la mărimea prezentei cărți.
O carte dificil de scris. Trebuie să mărturisesc că, din cele zece cărți pe care le-am scris, aceasta a fost cel mai dificil de scris. Și nu datorită lipsei bibliografiei în principal, ci în primul rând din cauza naturii sensibile a subiectului. Îmbrăcămintea și podoabele nu sunt doar elemente exterioare, ci ele ating interiorul nostru. De fapt, acest studiu m-a atins pe mine și pe soția mea pe căi neașteptate, ducând la reanalizarea poziției noastre față de unele lucruri, inclusiv purtarea verighetei. Nici una din cărțile mele anterioare nu mi-a produs atâta cercetare de sine. Astfel, mărturisesc că prezint acest studiu într-un spirit al umilinței, nu cu scopul de a condamna pe cineva, ci de a ajuta pe prietenii mei credincioși, inclusiv pe mine, la o mai bună înțelegere și acceptare a acelor principii pe care Dumnezeu ni le-a descoperit în Cuvântul Său referitor la înfățișarea noastră exterioară.
Subiectul este sensibil datorită faptului că el atinge ceea ce unii oameni prețuiesc cel mai mult, și anume mândria și vanitatea. Ceea ce purtăm este o parte importantă a ceea ce suntem. Hainele noastre și podoabele pe care le purtăm descoperă nu doar nivelul nostru social, economic sau educațional, ci de asemenea și valorile morale. Ceea ce purtăm vorbește despre ceea ce dorim ca lumea să creadă despre noi. Cei mai mulți oameni doresc ca lumea să admire exteriorul lor, nu să-l critice. Dacă îți exprimi dezaprobarea față de unii prieteni sau de unii membri ai bisericii, pentru hainele lor senzuale sau bijuteriile extravagante pe care le poartă, există șansa să ți se spuna: "Ceea ce port eu nu e treaba ta! Dacă nu-ți place, nu te uita!"
Asemenea izbucniri emoționale nu prea încurajează predicarea sau scrierea în domeniul respectiv. De aceea nici nu ne mirăm de ce predicile sau cărțile despre îmbrăcămintea creștina sunt foarte rare. Astfel, realmente mă mir cum de am putut îndrăzni să scriu această carte! Vă asigur că nu a fost dintr-un "complex de martir". Am învățat din experiență că a scrie despre un subiect controversat poate fi prea păgubitor, emoțional sau financiar… Cine se implică în asemenea controverse poate să-și piardă prietenii sau să sufere penalități economice.
Conștiența nevoii. Criteriul după care m-am decis să scriu nu a fost niciodată popularitatea sau nepopularitatea unui subiect, ci relevanța sau importanța lui pentru Biserica de azi. Nevoia de a investiga învățăturile biblice referitoare la îmbrăcăminte și podoabe am simțit-o de mai multe ori, dar cel mai mult am simțit-o față în față cu situația congregațiilor pe care le-am păstorit în America de Nord și în alte locuri. Aproape ne-am obișnuit să vedem membri ai Bisericii care poartă fuste scurte, bluze decoltate, slițuri, pantaloni largi, cercei, coliere, brățări, inele și farduri.
În unele seminarii pe care le-am ținut, mi s-a spus: "Ce este rău în a purta cercei, coliere, brățări, inele sau haine la modă? Oricine le poartă! Bijuteriile fac parte din îmbrăcămintea oficială de damă, așa cum cravata face parte din îmbrăcămintea bărbătească. Creștinismul înseamnă mai mult decât discuția despre bijuterii și haine. Adventiștii nu trebuie să permită ca aceste lucruri minore să întunece adevărurile mai importante ale credinței creștine!"
Acestea sunt chestiuni reale care confruntă pe fiecare pastor și creștin preocupat să ajute pe credincioși ca să urmeze directivele Cuvântului lui Dumnezeu chiar în probleme de modă. De fapt, mulți pastori mi-au împărtășit simțământul lor de nefericire față de creșterea folosirii bijuteriilor, cosmeticelor și a hainelor lipsite de modestie în comunitățile lor. Unii pastori au ajuns la concluzia că nu avem prea mult de făcut în acest domeniu și că trebuie să învățăm să trăim cu aceste realități.
Motive de speranță. Sincer, nu împărtășesc aceste vederi pesimiste. Convingerea mea este că majoritatea creștinilor care își împodobesc corpurile lor cu cosmetice excesive, cu bijuterii scumpe și cu haine atrăgătoare pentru ochi, tânjesc după dragoste, după atenție și după acceptare din partea lui Dumnezeu și a oamenilor din jur. Când ei vor descoperi că Isus și comunitatea credinței îi iubește și îi acceptă așa cum sunt, în frumusețea lor naturală, treptat ei vor pierde dorința de a împodobi și a înzorzona corpurile lor. Când vor recunoaște că ceea ce iubește Isus nu este împodobirea exterioară cu ornamente și haine scumpe, ci podoaba "omului ascuns al inimii, în curăția nepieritoare a unui duh blând și liniștit" (1 Petru 3,4), ei vor dori să urmeze simplitatea stilului de viață al lui Isus, chiar în hainele și în înfățișarea lor.
Această convingere a fost cea care a motivat scrierea acestei cărți. Noi nu putem condamna pe membrii Bisericii pentru că poartă ceea ce este rău, dacă noi ca lideri nu-i ajutăm să vadă motivele biblice pentru a purta ceea ce este bun. Sunt mulți membrii sinceri care fac cu sinceritate ce este greșit. Ei cred cu sinceritate că nu este nimic rău în sexul premarital, de exemplu, dacă îți iubești partenerul. Ei cred cu sinceritate că creștinii pot urmări filme cu violență sau sex dacă nu sunt implicați emoțional. Ei cred cu sinceritate că pot asculta muzică rock dacă ritmul nu este prea puternic sau cuvintele nu sunt prea profane. Ei cred cu sinceritate că pot divorța dacă nu-și găsesc împlinire în relația lor de căsnicie. Ei cred cu sinceritate că pot consuma o cantitate mică de alcool sau alte droguri dacă nu devin dependenți. Ei cred cu sinceritate că pot purta diverse feluri de bijuterii, atâta vreme cât ele nu sunt prea țipătoare sau prea scumpe. Aceștia sunt oamenii care mă întreabă frecvent: "Ce este rău în…?"
Unii se miră cum de așa mulți creștini pot fi sinceri și totuși să greșească în aspecte vitale ale vieții creștine. Mi se pare că e vorba de o lipsă a înțelegerii cerințelor Evangheliei cu privire la viața zilnică. Preocuparea de căpătâi a bisericilor evanghelice de astăzi este de a învăța pe oameni cum să devină creștini, mai mult decât de a-i instrui cum să trăiască o viață creștină. Se evită și chiar se manifestă aversiune față de a ajuta pe oameni să înțeleagă cum acceptarea Evangheliei modifică și modul de a te hrăni, de a bea, de a te îmbrăca, de a te împodobi și de a te distra. Rezultatul este, ca să-l cităm pe Osea, că "Poporul Meu piere din lipsă de cunoștință" (Osea 4,6).
Teama de legalism. Poate este și teama de a nu fi etichetați ca "legaliști", care face pe unii din noi să nu se atingă de acest subiect. Este teama că asemenea subiecte pot trezi simțăminte de vinovăție și nesiguranță în mintea celor care nu trăiesc după așteptările lui Dumnezeu. Pentru a evita consecințe neplăcute, mulți scriitori și pastori aleg să facă apel la dragostea și iertarea necondițională a lui Isus. Mesajul lor pare a fi: "Nu trebuie să fii nesigur cu privire la mântuirea ta, deoarece Hristos a făcut totul! El te primește, nu contează cum trăiești sau ce porți! Doar să te încrezi în ce a făcut El și în moartea Sa pentru tine și vei fi salvat!" Acest mesaj este adevărat, dar incomplet. Vestea bună a Evangheliei este că Isus ne acceptă așa cum suntem, DAR El dorește de asemenea să ne împuternicească să devenim ceea ce trebuie să fim!
Ca să fim credincioși mandatului biblic, noi trebuie să învățăm pe oameni nu numai cum să-și profeseze credința și dragostea lor pentru Hristos, ci de asemenea și cum să practice o asemenea credință și dragoste în viața de zi cu zi. Aceasta este motivația scrierii cărții de față despre haine și podoabe. În timpul celor 25 de ani pe care i-am petrecut învățând și predicând în toată lumea, de multe ori am văzut schimbări radicale în stilul de viață al oamenilor care au devenit convinși, prin Scriptură și prin Spiritul Sfânt, că unele acțiuni sau deprinderi din viața lor erau greșite. Există mulți creștini sinceri, care doresc să știe cum să trăiască o viață conformă cu principiile pe care Dumnezeu le-a descoperit în Biblie. Ei prețuiesc pe cineva care-și ia timp să le arate, din Biblie și din exemplul personal, cum să trăiască o viață creștină. Cartea de față este dedicată unor asemenea creștini.
Obiectivul cărții. Obiectivul acestui studiu este de a dezvolta unele principii fundamentale referitoare la îmbrăcăminte și podoabe, din exemple biblice, alegorii și sfaturi despre bijuterii, cosmetice și haine. Capitolele 5 și 6 se ocupă cu chestiuni specifice, cum ar fi verigheta și moda unisex, față în față cu relevanța lor pentru viața creștină de azi. Ultimul capitol sumarizează acest studiu prin stabilirea a 7 principii care decurg din materialul biblic analizat.
Scopul meu final în scrierea acestei cărți este de a ajuta pe membrii individuali și Biserica în general, ca să câștige bătălia împotriva tendințelor lumești în îmbrăcăminte și podoabe. Cred că această bătălie nu poate fi câștigată prin noi rezoluții. Această bătălie poate fi câștigată când fiecare creștin se hotărăște în inima lui ca să trăiască în armonie cu principiile biblice ale modestiei și simplității. Scopul acestei cărți este să ajute pe creștini ca să câștige bătălia printr-o înțelegere mai profundă a acestor principii.
Metoda și stil. Metoda pe care am urmat-o în scrierea acestei cărți a avut doi pași. Mai întâi am examinat pasajele relevante ale Vechiului și Noului Testament pentru a stabili principiile biblice despre îmbrăcăminte, cosmetice și bijuterii. În al doilea rând, m-am străduit să aplic aceste principii la situația contemporană. Pentru a avea o perspectivă istorică, am tratat pe scurt atitudinea creștinismului față de haine și podoabe în perioadele mari ale bisericii și înăuntrul unor denominațiuni.
Despre stilul cărții, trebuie menționat că am ales un stil simplu și un limbaj netehnic. Pentru a ușura citirea, am împărțit fiecare capitol în părți principale și subdiviziuni. Un scurt rezumat este dat la sfârșitul fiecărui capitol.
O privire generală a cărții. Capitolele istorice pot părea plictisitoare pentru unii, de aceea ele pot fi sărite.
Capitolul 1 se referă la importanța exteriorului, nu numai în lumea afacerilor, ci și în viața creștină. Hainele și înfățișarea spun ceva nu doar despre situația socio-economică, ci și despre caracter. Sunt un cadru în care descoperim imaginea Celui pe care Îl slujim. O schimbare interioară petrecută în viața unui creștin se reflectă și în înfățișarea exterioară.
Capitolul 2 examinează cele mai relevante pasaje VT referitoare la bijuterii, cosmetice și haine extravagante. Studiul descoperă o legătură strânsă între purtarea acestor lucruri și seducție, adulter și apostazie. O asemenea legatură, precum și pedeapsa divina venită ca urmare a folosirii acestor lucruri, constituie o solemnă avertizare pentru noi. Renunțarea la ornamente exterioare este o precondiție a curățirii interioare spirituale și a împăcării cu Dumnezeu. Datorită faptului că unii găsesc în câteva pasaje din Vechiul Testament suport pentru o folosire moderată a bijuteriilor, o atenție specială este acordată acestor pasaje și argumentelor derivate din acestea.
Capitolul 3 examinează pasajele din Noul Testament. Conține o scurtă privire asupra hainelor celor două femei simbolice din Apocalipsa: Marea desfrânată și Mireasa lui Hristos. Contrastul dintre exteriorul lor are semnificații pentru standardele creștine. Capitolul se ocupă și de sfaturile lui Pavel și Petru (1 Timotei 2:9-10; 1 Petru 3:3-4). Cei doi apostoli pun în contrast hainele unei femei creștine cu hainele unei femei lumești. Amândoi recunosc că podoabele strălucitoare exterioare nu se potrivesc cu podoabele interioare ale inimii. Pe baza acestor sfaturi apostolice, studiul dezvoltă unele principii fundamentale pentru creștinismul de astăzi.
Capitolul 4 survolează atitudinea creștinismului față de îmbrăcăminte și podoabe în perioadele importante ale istoriei bisericii. Unii poate vor sări peste primele două părți ale acestui capitol care se referă la Biserica primară și la Evul Mediu, ca să ajungă la perioada Reformațiunii și a timpurilor noastre. Studiul arată că creștinii n-au fost niciodată cu totul imuni față de moda extravagantă a timpului lor, dar și că în fiecare timp au existat creștini care s-au îmbrăcat modest și decent, dupa principiile creștine. O importantă lecție din acest studiu istoric este că redeșteptarea spirituală sau declinul bisericii sunt adesea reflectate în reforma în imbrăcăminte sau extravaganța în îmbrăcăminte a membrilor ei. Această istorie ilustrează oscilarea omului între mândrie, poftă, lăcomie, pe de o parte și umilință, modestie și generozitate pe de altă parte.
Capitolul 5 examinează întreaga problematică a verighetei de pe baze istorice, culturale și în perspectiva biblică. Capitolul prezintă informații despre evoluția semnificației, a folosirii și a influenței verighetei în Roma păgână, precum și în istoria creștină. O atenție specială este dată impactului religios al verighetei în istoria bisericilor Metodiste, Menonite și AZS. Acest studiu permite o bază de pe care putem reflecta dacă da sau dacă nu este îngăduit pentru creștini a purta verighetă în vremea noastră.
Capitolul 6 examinează dedesubturile filosofice ale modei unisex promovate astăzi și implicațiile în cămin, la locul de muncă și în Biserică. Studiul arată că forța din spatele modei unisex a timpului nostru este viziunea feministă a unei noi societăți fără genuri, în care hainele și rolurile sunt nediferențiate și interschimbabile. O asemenea societate fără genuri este clar condamnată de Biblie. Biblia ne învață să respectăm diferențierile de gen, atât în îmbrăcăminte, cât și în roluri, deoarece acestea sunt o parte a creațiunii divine. Deosebirile de gen sunt fundamentale pentru înțelegerea a ceea ce suntem și ce rol vrea Dumnezeu să îndeplinim. Capitolul se încheie prin îndemnarea creștinilor de a respecta masculinitatea și feminitatea dată lor de Dumnezeu, îmbrăcându-se într-un fel care să afirme identitatea lor de gen.
Capitolul 7 aduce în prim plan relevanța sfaturilor biblice despre haine și podoabe pentru timpul nostru, prin formularea a 7 principii care sumarizeaza studiul. Acest scurt rezumat ajută pe cititor să aibă o privire de ansamblu asupra chestiunilor discutate.
Capitolul 8 conține contribuția lui Laurel Damsteegt, care oferă aplicații practice ale principiilor capitolelor anterioare. Dânsa aduce 10 principii practice care arată cum se poate îmbrăca un creștin pentru slava lui Dumnezeu. A te îmbrăca pentru slava lui Dumnezeu nu este așa de dificil, dar se cere bunăvoință de partea noastră, ca să-L lăsăm pe El să ne schimbe atitudinea. Apelul ei este acela de a urma pe Isus chiar în asemenea lucruri mărunte ca hainele și ornamentele exterioare, care dau lumii o mărturie tăcută că noi trăim pentru a slăvi pe Dumnezeu și nu pe noi înșine.
Capitolul 9 conține contribuția lui Hedwig Jemison, care aplică la pastori aceste învățături. Ea arată că felul în care se îmbracă un slujitor al lui Hristos poate fi favorabil sau nefavorabil primirii mesajului său. Dânsa a slujit ca director al "White Estate Branch Office" la Universitatea Andrews. Eu o respect pe Hedwig Jemison ca o adevarată mamă in Israel.
Mulțumiri. Este dificil pentru mine să mulțumesc tuturor celor care au contribuit la apariția acestei cărți. E vorba de autori de cărți și articole, de prieteni care m-au încurajat, de cei care și-au luat timp pentru a citi manuscrisul și au făcut diverse sugestii, soției mele, etc.
Speranța autorului. Este speranța mea fierbinte ca acest studiu, rod al unor cercetări aprofundate, să ajute pe mulți creștini să urmeze simplitatea și modestia stilului de viață al lui Isus, chiar în îmbrăcăminte și înfățișarea lor. Ca creștini, noi reflectăm frumusețea caracterului Său prin modestie în îmbrăcăminte, decență și bun gust, fără ornamente strălucitoare. Înfățișarea noastra este un martor tăcut a identității noastre creștine. Ea spune lumii că noi trăim pentru a proslăvi pe Dumnezeu și nu pe noi înșine.