Treci la volan!
Este o zi torida de vara. Esti la volanul masinii tale sport, cu cotul sprijinit lejer pe marginea geamului deschis al masinii. Parul iti flutura in vant, in timp ce masina goneste pe autostrada. Motorul se ambaleaza nervos la iesirea din curba. Rotile suiera lipindu-se de asfalt. La radio se aude muzica, iar degetele mainii drepte urmeaza ritmul fara nici un efort.
In timp ce esti in depasire, in fatza ta apare o camioneta. Schimbatorul intra din reflex in treapta de viteza inferioara si lasi caii putere sa se dezlantuie. Motorul, ascultator, primeste combustibil, indicatorul turometrului depaseste linia rosie si astfel zbori pe langa camioneta. Demarajul brusc te lipeste cu spatele de scaun. E o senzatie placuta sa domini soseaua… E un vis frumos. Dar pana sa devina realitate trec cateva luni, sau chiar ani. Intai trebuie sa implinesti varsta corespunzatoare. Daca ai optsprezece ani poti sa te asezi, in sfarsit, la volan. Dar mai este ceva: permisul de conducere. Asta inseamna ca trebuie sa inveti o serie de indicatoare, reguli de prioritate, limite de viteza si multe altele.
In sfarsit a sosit ziua cea mare. Instructorul te lasa sa conduci pe un drum obisnuit, aglomerat, in centrul orasului. Apesi ambreiajul si invarti cheia in contact. Motorul porneste. Esti emotionat, dar si ingrijorat, ca nu cumva sa faci vreo gresala. Instructorul te ajuta sa introduci maneta in viteza intai. Trebuie sa fi atent la drum, lateral si in urma ta, si daca nu vine vreo masina, trebuie sa semnalizezi. Acum este clipa cea mare! Lasi incet ambreiajul si incepi sa apesi pedala de acceleratie. Instructorul te ajuta cu pedala de control, apoi masina, incet, incepe sa mearga. De pe marginea drumului ajungi pe banda principala. Instructorul te ajuta la manuirea volanului. Strabati strazile aglomerate ale orasului tau cu palmele transpirate si cu multe intrebari in minte. Dar in sfarsit, conduci tu insuti!
Omul este propriul sau stapan
Odata cu trecerea anilor cresc si responsabilitatile. Cand erai mic, parintii tai luau decizii in dreptul tau. Ei hotarau cu ce sa te imbraci, ce sa mananci, cum sa-ti petreci timpul liber, ce sa inveti, totul. Daca ti-ar fi incredintat tie aceste responsabilitati, probabil ca unele lucruri nu ti-ar fi reusit in viata. Cu siguranta ai fi mancat doar hamburger, inghetata si ciocalata, care ar fi fost o catastrofa pentru sanatatea si cresterea ta. Dar parintii tai stiau ce este bine pentru tine si ce nu, chiar si atunci cand tu erai de alta parere.
Copiii gandesc altfel decat adultii. De multe ori nu pot deosebi visul de realitate.. papusile sau figurinele lego sunt pentru ei persoane reale, cu sentimente si ratiune. Ei nu pot aprecia pericolele sau consecintele faptelor lor. De aceea, deseori sunt usuratici si lipsiti de precautie. Fara supravegherea adultilor, ei ar face multe rele.
Tu, ca adolescent, ai depasit deja varsta copilariei. Privesti cu alti ochi lumea si multe lucruri care mai inainte ti se pareau de la sine intelese, acum sunt puse sub semnul intrebarii. Acum tu esti la volan. Acest lucru este extrem de incitant si palpitant insa el presupune si responsabilitate.
Daca pornesti imediat, fara ca sa iei in considerare regulile si sfaturile, atunci ai destul de putine sanse de a iesi din circulatie intreg. Unii soferi au facut cunostinta cu vreun copac, ori s-au rasturnat in vreun sant, chiar cu prima ocazie de conducere. Chiar daca totul parea ca merge foarte bine, au esuat. Si omul sta atunci in fata ramasitelor propriei sale vieti si nu stie ce sa faca mai departe. A conduce masina nu este o jucarie; ai nevoie de mai multe dacat s-ar parea la prima vedere.
A trai in deplina responsabilitate.
Pe drumurile vietii se intampla multe. Deseori acestea sunt pline de tensiuni si stres. Strazile sunt aglomerate sau prea inguste. Iei curba, dar si acolo esti incoltit. Cineva se ciocneste de masina ta si da vina pe tine; alteori intri intr-o fundatura, si nu poti sa te intorci in nici o directie. Sau te impotmolesti in noroi si ai nevoie de cineva sa te tracteze.
Observi ca drumul vietii nu-i chiar asa de simplu.
Desigur, de multe ori ti s-a facut parul maciuca vazand stilul de sofare al parintilor tai. Cu siguranta ca ti-a fost rusine cu ei. Cu siguranta ca masina lor este, pentru tine, doar o rabla primitiva. Uneori i-ai criticat si ai jurat ca tu vei proceda cu totul altfel.
Tot asa stau lucrurile si cu stilul de viata si conceptia despre lume. E cat se poate de normal ca adolescentii sa-si critice parintii si sa puna totul la indoiala. Trebuie sa demonstreze ca nu mai sunt copii. Vor sa-si puna in aplicare propriile idei, sa decida singuri si sa-si gaseasca propria identitate. Adultii care doar isi imita parintii in gandire si fapte, fara sa aiba propriile lor pareri, sunt ca niste soferi care conduc masinute intr-un parc de distractii. Cand vor ajunge in traficul aglomerat al realitatii, se vor refugia cu teama in visurile copilariei.
A deveni adult inseamna a lua volanul in propriile maini, a-ti forma un stil de conducere propriu, plin de responsabilitate si a te aseza in masina unei conceptii de viata cu care esti sigur ca vei ajunge acolo unde ti-ai propus.
Cel care crede despre sine ca stie totul si procedeaza in totdeauna corect, deja a stricat totul. Acela nu-si mai poate schimba stilul de conducere. Pentru el accidentele sunt ca si asigurate. Ciocnirile sunt inevitabile.
De aceea in prezentarile urmatoare sunt cateva sfaturi pentru a deveni sofer bun si responsabil al vieti tale.
Aceste prezentari te vor ajuta sa treci la volanul vietii tale si sa devi un sofer exceptional, care conduce in siguranta.
De pe acum iti doresc sa fii ferit de accidente si pagube, si sa-ti atingi scopul vietii, asa cum ti l-ai imaginat!
Urmatoarea oprire: Masina noua?
