Motto: “Domnul Dumnezeu a făcut pe om din tărâna pământului , i-a suflat în nări suflare de viată si omul s-a făcut astfel un suflet viu.” (Geneza 2:7).
Vom continua prezentările printr-o serie de studii ale bolilor în functie de organele si sistemele pe care le afectează. Începem cu bolile respiratorii.
Din textul citat la începutul articolului vedem că primul lucru pe care l-a făcut omul atunci când Dumezeu i-a dăruit viata a fost să respire. Desi multe alte lucruri sunt importante pentru sănătate (alimentatia, apa, îmbrăcămintea, odihna, etc.) nici unul nu este atât de important ca respiratia unui aer sănătos. Cu totii ne dăm seama că fără alimente putem trăi multe zile (chiar câteva luni) , fără apă putem trăi câteva zile, însă fără aer viata se măsoară în câteva minute. Chiar dacă poate nu suntem în situatia de a ne lipsi de aer, totusi foarte multi dintre noi acceptăm să respirăm un aer viciat care va afecta sănătatea noastră peste un număr de ani. Teama de “curent” si “răceală” ne face adesea să închidem usile si geamurile camerelor si sălilor de adunare unde frecvent se află un număr mare de persoane, si în scurt timp concentratia de bioxid de carbon provenind din respiratia acestor persoane creste si primele care sunt afectate sunt celulele creierului. “Neglijarea unei bune ventilatii este cauza, în cea mai mare parte, a somnolentei si trândăviei care răpesc succesul la atâtea predici si îngreuiază si vatămă străduintele învătătorului.” (M.M.239). “A trăi în camere închise si neaerisite bine, unde aerul este greu si stricat va slăbi întregul organism. Corpul devine prin aceasta foarte sensibil la răceală si o mică răceală dă nastere la boală.” (M.M.239).
Chiar dacă un curent de aer rece poate fi dăunător, răul produs este în general mult mai mic fată de răul produs de miile de situatii când suntem nevoiti să respirăm aer viciat pentru că ne temem noi sau alte persoane de o eventuală răceală. Dumnezeu a lăsat ca si în natura Sa aerul să fie în miscare. Vântul face aceasta spre binele si nu spre răul nostru. Persoanele care petrec putin timp în aer liber au de suferit si mai mult din acestă cauză. Durerile de cap apar mai mult din lipsă de aer, decât din cauza unei bune ventilatii, iar pierderea cunostintei este frecvent întâlnită la persoane de orice vârstă care rămân mult timp în spatii închise, lipsite de aer curat. Cred că noi, ca popor, ar trebui să facem o reformă si în această privintă si să ne educăm pe noi însine si copiii nostri să accepte cu bucurie curentul de aer produs prin deschiderea ferestrelor pentru a beneficia de aer curat pentru respiratie. De fapt în urma discutiilor cu fratii din alte tări se pare că teama de “curent” îi caracterizează doar pe români si rusi.
După această relativ lungă, dar extrem de necesară introducere vom prezenta bolile respiratorii. Vom vedea în cele din urmă că cea mai mare parte din bolile respiratorii sunt produse de un aer viciat, fie că este un aer care contine microorganisme (bacterii sau virusi care produc bolile), fie aer poluat de fumul de tigară sau gazele de esapament ale masinilor sau fumul fabricilor (care generază cancere si bronsite cronice), fie că este vorba de aerul poluat cu praf care produce silicoza, antracoza sau alte forme de pneumoconioze. Mai rar anumite boli respiratorii cum ar fi anumite forme de astm pot fi produse si din alte cauza (cum ar fi alergii alimentare sau medicamentoase).
Virozele respiratorii (faringite, laringite, bronsite, pneumonii virale) sunt poate cele mai frecvente boli respiratorii. Aproape toti oamenii sunt afectati o dată sau chiar de două ori pe an de acest tip de boli transmisibile prin aerul care transmite agentul patogen (virusul) de la persoanele bolnave la altele sănătoase. În general nu sunt boli grave si nu necesită tratament medicamentos (rareori doar pentru scăderea febrei prea mari), chiar dacă simptomele (tuse, nas înfundat si febră moderat crescută) sunt foarte supărătoare. Cu tratament sau fără tratament evolutia si durata lor este aproximativ aceeasi. Desigur, simptomele se pot ameliora cu anumite mijloace simple (ceaiuri, aburi pentru decongestionarea mucoasei nazale, băi fierbinti la picioare), iar pentru febră se recomandă hidratarea prin consumul unor cantităti mai mari de lichide si eventual împachetări cu cearceaf umed sau medicatie antitermică când febra este foarte ridicată (depăseste 39 – 40 grade C). Oricum se recomandă ca în perioada febrilă bolnavul să stea în casă si să nu facă efort fizic pentru că există uneori riscul de a apărea miocardite care pot fi fatale. Dacă febra ridicată depăseste 3-4 zile, probabil că boala nu este virală si pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului este necesar consultul medicului.
Pneumoniile bacteriene sunt bolile produse de bacterii care afectează parenchimul pulmonar. Infectiile de acest tip sunt boli în general grave care pot ucide bolnavul, mai ales când rezistenta acestuia este scăzută (cum ar fi cazul copiilor si al bătrânilor, atunci când nu primesc un tratament antibiotic adecvat). Uneori infectiile bacteriene ale plămânilor netratate la timp produc abcese pulmonare (pungi de puroi în plămâni), pleurezii purulente sau gangrene pulmonare, boli foarte grave si foarte greu de tratat cu doze foarte mari de antibiotic. Acest tip de boli necesită consult medical si tratament în spital.
Bronsitele cronice sunt boli inflamatorii ale căilot respiratorii adesea cu suprainfectii bacteriene, produse de aerul poluat (fum de tigară, fumul fabricilor, gazele de esapament din orasele aglomerate cu multe autovehicule), adesea pe un fond genetic mostenit. Evitarea expunerii la frig si a aerului poluat previne sau amână aparitia acestor boli chiar la persoanele predispuse, iar la cele deja bolnave ameliorează simptomatologia. În perioada de acutizare este necesară adesea folosirea antibioticelor si a altor medicamente.
Astmul bronsic cuprinde un grup de boli caracterizate prin constrictia în criză a bronsiilor mici, crize determinate de factori alergici, infectiosi, sau iritanti la persoane în general predispuse printr-o mostenire genetică.
S-a constatat că atât brositele cronice, cât si astmul bronsic au apărut cu o frecventă crescută la persoanele ai căror părinti au fost fumători.
Tratamentul astmului constă în primul rând în înlăturarea factorilor care produc crizele. Urmărind cu atentie împrejurările în care s-au produs crizele, sau prin anumite investigatii se pot depista acesti factori si prin înlăturarea lor se poate obtine ameliorarea semnificativă sau chiar vindecarea bolii. În cazul când acesti factori nu sunt depistati sau dacă nu se pot înlătura din motive diferite, poate independent de vointa omului, boala devine cronică, marcând întreaga viată a persoanei si necesitând tratament prelungit, chiar medicamentos pentru ameliorarea simptomatologiei.
Cancerele laringian, bronsic si pulmonar sunt produse în cea mai mare parte de fumul de tigară. Atât timp cât acest viciu nu era foarte răspândit, frecventa cancerului pulmonar era foarte rară. În prezent există tendinta ca acest tip de cancer să ocupe locul întâi în ce priveste morbiditatea si mortalitatea prin cancer. Alte cauza mai rare însă, de cancere pulmonare sunt expunerea la substante radioactive (mineri din mine de uraniu) sau contactul cu anumite substante chimice cum ar fi azbestul (în fabricile de materiale ignifuge) sau cromatii (folositi în tăbăcirea pieilor), situatii care se întâlnesc deci în anumite profesii.
În general tratamentul este dezamăgitor, pentru că adesea diagnosticul este pus atunci când tumora nu se mai poate opera si un cancer pulmonar inoperabil diagnosticat corect, sună a condamnare la moarte între 6 si 12 luni cu tratament medicamentos, cu iradiere sau cu tratament alternativ naturist. De aceea avantajul prevenirii fată de tratare a acestui tip de boală este infinit mai mare.
Pneumoconiozele (silicoza, antracoza) sunt boli produse prin alterarea parenchinului pulmonar de către particulele de praf de bioxid de siliciu sau de cărbune sau alte substante chimice care se depun în plămâni declansând un răspuns inflamator al organismului care duce treptat la fibrozarea plămânilor si instalarea insuficientei respiratorii si în cele din urmă moartea.
De remarcat că în unele forme de pneumoconioze, cum ar fi silicoza, evolutia si agravarea bolii declansate continuă (desigur mai lent) chiar si după scoaterea din mediul poluat (ex.minerii care sunt pensionati) ducând la moarte prematură.
Este evident că aceste boli sunt aproape în totalitate boli profesionale si câstigul obtinut în bani trebuie bine cântărit să vedem dacă merită o astfel de scurtare a vietii atunci când ne alegem profesiunea. Mijlocele de protectie care reduc expunerea la aceste pulberi nocive nu sunt, în general perfecte, sau sunt incomode si inconstienti multi muncitori nu le folosesc asumându-si riscuri foarte mari pe termen lung.
Tuberculoza, o boală microbiană care afectează cu predilectie plămânii a fost prezentată deja în numărul anterior al revistei.
Concluzia celor prezentate în acest articol poate fi prezentată sub forma unui îndemn: Respirati adânc aer curat, faceti miscări în aer liber în mijlocul naturii, deschideti ferestrele si obloanele, evitati locurile unde atmosfera este poluată (mai ales spatiile închise) si veti beneficia de o bună sănătate a aparatului respirator si chiar sănătatea întregului organism va fi influentată în bine. Dacă vă temeti de “curent” încercati să-l suportati si veti vedea că nu este chiar asa de dăunător pe cât v-ati închipuit.
Vă urez tuturor să respirati doar aer curat întreaga viată asa cum l-a dat Dumnezeu primilor nostri părinti.
Dr. Răileanu Valerian
