Motto: “Păzeste-ti inima mai mult decât orice căci din ea ies izvoarele vietii.” (Prov.4:23)
Bolile cardio-vasculare sunt în prezent principala cauză de morbiditate si mortalitate în lume. Frecventa lor este într-o crestere alarmantă în tările în curs de dezvoltare, tări în care nu există programe eficiente de profilaxie al acestor boli si în care companiile de tigări au o libertate fără restrictii în promovarea agresivă a produselor pe care le vând unei populatii în general neinformate. Tara noastră ocupă un loc “fruntas” în această listă neagră cu un număr foarte ridicat de bolnavi si decese datorită acestor boli la vârste din ce în ce mai tinere.
Inima este organul care prin rolul rău de pompare a sângelui în toate celelalte organe si tesuturi detine pozitia cea mai importantă pentru mentinerea vietii sau pentru încetarea ei. De fapt decesul se declară întotdeauna abia dup încetarea bătăilor inimii. De aceea textul din Proverbe 4:23 (“Păzeste-ti inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vietii"), desi se referă probabil în primul rând la aspectele spirituale, are cu sigurantă si o deosebită importantă când îl aplicăm si inimii – organ care pompează curentul păstrător al vietii în întregul organism.
Poate din acelasi motiv (pentru că are un rol central în mentinerea vietii) inima este si organul cel mai frecvent si intens atacat de inamicii vietii.
Despre acesti dusmani care atacă în principal inima si despre modul cum ne putem apăra în fata atacurilor lor vom căuta să discutăm în acest articol.
Bolile cardio-vasculare congenitale
Unele boli ale inimii apar, sau sunt diagnosticate încă în viata intrauterină. Datorită lor unii fetusi mor înainte de a se naste si sunt avortati, sau se nasc copii cu malformatii grave care duc la moarte imediat după nastere sau cu malformatii cardiace mai putin grave care permit viata încă un număr de ani, însă o viată în general mult scurtată si cu numeroase restrictii.
Unele din aceste boli constau în comunicări anormale între cămărutele inimii, defecte valvulare, dezvoltarea insuficientă a orificiilor sau a vaselor (stenoze) sau uneori chiar lipsa unor vase sau orificii care ar trebui să existe pentru o bună functionare.
Desigur o dată născut un copil cu astfel de malformatii, tratamentul este corectia chirurgicală a acestor malformatii. În prezent se fac interventii chirurgicale pe cord la vârste foarte mici, chiar la nou născuti chiar si în tara noastră. Unele malformatii cardiace beneficiază de corectia efectuată cât mai timpuriu, iar pentru altele se poate astepta până când copilul mai creste, momentul optim fiind stabilit de medicii cardiologi în urma unor investigatii aprofundate.
Cauzele aparitiei unor astfel de boli sunt în general agresiunile chimice (medicamente sau substante toxice), fizice (radiatii ionizante) sau virale (frecvent rubeola) suferite de femei însărcinate mai ales în primele 3 luni de sarcină. Fumatul, alcoolul si drogurile sunt cele mai frecvente cauze care prin substantele toxice ce actionează asupra noului organism în dezvoltare produc adesea malformatii. Mai rar există si cazuri în care malformatii apar ca urmare a unui defect genetic transmis de la părinti la făt. Consanguinitatea (căsătoria între rude apropiate) creste acest risc de aparitie a malformatiilor. Având în vedere cele expuse mai sus tinerii care vor să aibă copiii sănătosi nu vor fuma, nu vor consuma alcool sau droguri nu vor folosi nici un fel de medicamente fără avizul medicului, mai ales în primele 3 luni de sarcină, vor evita zonele aglomerate sau vor folosi chiar masca pentru a se feri de viroze, mai ales în primele 3 luni de sarcină, nu vor face examinări radiologie fără o indicatie urgentă din partea medicului (căruia să i se spună că femeia este însărcinată), nu vor lucra în medii radioactive.
Bolile valvulare ale inimii sunt defecte ale valvelor atrio ventriculare sau ale valvelor dintre ventricule si vasele emergente (pulmonară, respectiv aorta), defecte ce determină o muncă crescută a muschiului inimii (miocard) pentru a pompa cantitatea necesară de sânge în organism sau defect al valvei care permite regurgitarea unei părti de sânge pompat (asemenea unei pompe defecte) astfel încât inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a pompa o cantitate crescută de sânge pentru ca procentul de sânge care ajunge în organele si tesuturile periferice să asigure necesarul de oxigen si substante nutritive.
Cauzele acestor boli valvulare sunt multiple. Unele, despre care am discutat deja sunt cele congenitale. Altele sunt produse de reumatismul articular acut, boală care apare în copilărie sau la adultul tânăr ca reactie a organismului fată de o proteină care intră în structura unei bacterii (un streptococ), bacterie care determină amigdalita purulentă. Reumatismul articular acut se manifestă prin aparitia unor tumefactii intens dureroase la nivelul articulatiilor mari însotite de febră si alterarea stării generale frecvent cu imobilizare la pat a bolnavului. O parte din acesti bolnavi fac complicatii cardiace care se agravează în timp cu trecerea anilor. Foarte frecvent în tara noastră până în urmă cu 20-30 de ani, în prezent reumatismul articular acut este din ce în ce mai rar (probabil datorită unor conditii de igienă mai bune care împiedică transmiterea streptococului si datorită folosirii unui tratament antibiotic eficient în tratarea amigdalitelor) si ca urmare si bolile valvulare reumatice sunt din ce în ce mai rare. Alte cauze de boli valvulare cuprind anumite boli infectioase, sifilisul, anumite boli degenerative care afectează în general vârste înaintate, infectii ale valvelor, cardiopatia ischemică, traumatisme ale cordului, etc.
Tratamentul bolilor valvulare este în esentă chirurgical prin înlocuirea valvei defecte cu o valvă artificială sau corectia chirurgicală a valvei defecte, însă operatia nu se face în general imediat, pentru multe din aceste boli tratamentul medicamentos de sustinere a muschiului cardiac, regimul alimentar cu foarte putină sare si evitarea efortului fizic putând asigura bolnavului o calitate a vietii satisfăcătoare încă multi ani. În general însă mai devreme sau mai târziu soseste si momentul când tratamentul medicamentos este depăsit si medicii indică interventia chirurgicală care prelungeste viata încă multi ani si asigură o calitate bună a vietii.
Endocardita bacteriană
O complicatie redutabilă a bolii valvulare care duce frecvent la deces dacă nu este tratată corespunzător este endocardita bacteriană, care este datorată infectării endocardului valvelor cordului cu diferiti agenti microbieni. Aceste boli manifestate în general prin febră de lungă durată (săptămâni), scădere ponderală, agravarea insuficientei cardiace la bolnavi cu boli valvulare si în cele din urmă decesul, necesită tratament antibiotic de lungă durată si adesea chiar interventia chirurgicală pentru înlocuirea valvei defecte.
Hipertensiunea arterială este poate cea mai frecventă si cea mai neglijată boală cardiovasculară. Adesea asimptomatică cresterea valorilor tensiunii arteriale nu este cunoscută sau nu este luată în seamă cu seriozitate de către bolnavi si totusi acesta este unul dintre cei mai importanti factori de risc alături de fumat pentru infarctul miocardic si pentru accidentele vasculare cerebrale, boli cu repercusiuni severe asupra duratei de viată si asupra calitătii vietii persoanelor care depăsesc perioada acută a bolii.
Atât limitarea capacitătii de efort a unui bolnav care a avut un infarct miocardic cât si paralizia sechelară după un accident vascular cerebral sunt urmări de o gravitate deosebită a unor boli la care hipertensiunea arterială a “lucrat” pe ascuns multi ani.
Cel mai frecvent hipertensiunea arterială asa numită esentială, apare ca urmare a asocierii mai multor factori pe un fond genetic mostenit. Aceasta înseamnă că urmasii unor părinti cu hipertensiune arterială au sanse crescute de a avea hipertensiune arterială. Dar adesea ei mostenesc, în afară de structura genetică care favorizează aparitia acestei boli si anumite obiceiuri în alimentatie, îndeosebi consumul alimentar crescut de sare si grăsimi, sedentarismul asociat frecvent cu obezitatea si un stil de viată agresiv, în stres continuu, factori care stau la originea unor valori crescute de tensiune arterială initial tranzitorii si apoi permanente si care cresc continuu cu trecerea anilor determinând în cele din urmă evenimentele grave pe care le-am amintit mai sus. Iată de ce controlul periodic al tensiunii arteriale merită făcut măcar o dată pe an pentru cei care au tensiunea arterială normală si mult mai frecvent pentru cei care au tensiunea arterială ridicată si urmează un tratament. Valorile tensiunii arterială peste 140/90 mm Hg sunt considerate anormale pentru orice vârstă. Dacă pentru valorile usor crescute ale tensiunii arteriale sunt suficiente măsuri de tratament fără medicamente (reducerea sării din alimentatie, scăderea greutătii corporale, folosirea unei cantităti crescute de vegetale în alimentatie, exercitiu fizic zilnic – alergare, mers pe jos în ritm alert) pentru valorile ridicate ale tensiunii arteriale este necesară asocierea tratamentului medicamentos care să aducă tensiunea arterială la valori normale.
În felul acesta se înlătură un factor important de risc pentru boli grave (infarct miocardic, insuficientă cardiacă, paralizie, insuficientă renală, ateroscleroză cerebrală, etc.)
Cardiopatia ischemică cuprinde un grup de boli (angina pectorală, infarctul de miocard, cardiopatia ischemică nedureroasă, etc.) caracterizate prin obstructia partială sau totală a arterelor coronare (arterele care irigă miocardul). Aceste boli sunt cauza cea mai frecventă de mortalitate în lume, si inclusiv în tara noastră. Frecventa lor, gravitatea lor si efectele asupra unor persoane în general tinere care mor sau devin inapte pentru muncă a determinat ca guvernele să instituie programe speciale pentru prevenirea acestor boli, programe care au ca scop reducerea factorilor de risc principali care determină aparitia acestor boli. O atitudine corectă în această privintă a determinat în SUA scăderea frecventei acestor boli în ultimii ani.
Factorul de risc cel mai grav si mai frecvent întâlnit este fumatul. Acest factor de risc afectează atât pe fumătorii activi, cât si pe cei pasivi, care includ membrii familiei fumătorului, colegii de serviciu, persoanele nefumătoare care sunt angajate în baruri, restaurante sau alte locuri unde se fumează si unde nefumătorii sunt expusi agresiunii lipsite de cel mai elementar bun simt din partea fumătorilor (mijloace de transport în comun, scoli (!), spitale (!), cabinete medicale (!), etc.).
O legislatie corectă si aplicarea ei corectă pentru a stăvili reclamele agresive ale fabricatiilor de tigări si atitudinea indolentă a fumătorului, cât si o educatie si informare corectă a tinerilor, atât în familie, cât si în scoli, vor avea, cu sigurantă, un impact pozitiv în viitor.
Despre hipertensiunea arterială ca factor de risc pentru cardiopatie ischemică, în general, si pentru infarctul miocardic, în special, am vorbit deja.
Hipercolesterolemia (cresterea cantitătii de colesterol din sânge) este un factor de risc deosebit de puternic pentru cardiopatia ischemică. Valorile normale sunt situate sub 220 mg/100 ml. Cauza cea mai frecventă pentru valorile crescute ale colesterolului sau altor fractiuni lipidice în sânge o constituie alimentatia bogată în grăsimi de origine animală (unt, smântână, ouă, carne) si chiar grăsimi vegetale incorect preparate termic (prăjite) sau modificate chimic (margarina). Valori crescute ale grăsimilor, inclusiv ale colesterolului, în sânge pot apare si la persoane foarte tinere datorită unor defecte genetice, dar acestea sunt în general rare.
Sedentarismul si obezitatea sunt alti factori care cresc riscul aparitiei cardiopatiei ischemice. Un spirit vesel si multumit este un factor protector, iar un caracter pizmas, în concurenta permanentă cu altii, nemultumit mereu de starea sa, murmurător, sau în permanent frică si stres sunt factori de risc importanti pentru cardiopatie ischemică. ”O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele”, spune Sfânta Scriptură si cuvintele ei se adeveresc.
Pericarditele sunt boli care afectează foitele ce învelesc inima prin inflamarea lor datorată unor infectii sau boli inflamatorii neinfectioase cu aparitia de lichid în pericard sau îngrosarea acestor foite urmată de limitarea miscărilor inimii si alterarea functiei de pompă a inimii ca urmare a constrictiei exercitate de pericardul afectat. Acestea sunt boli ceva mai rare si tratamentul trebuie indicat si urmărit doar de medici datorită evolutiei în general grave.
Cardiomiopatiile sunt boli ce afectează direct muschiul cardiac prin actiunea unor agenti externi, toxici sau virali sau sunt urmarea unor efecte genetice. Deseori chiar sub tratament evolutia este spre agravare ducând la deces prematur. În toate aceste boli pot apare tulburări de ritm cu gravitate variabilă unele chiar fatale, iar altele fără semnificatie gravă.
Diagnosticul, cât si tratamentul acestor tulburări de ritm sunt de competenta medicilor cardiologi.
Toate bolile cardiace care nu se termină prin deces brusc (moarte subită) au în general o evolutie progresivă spre agravare în lipsa unui tratament radical care să vindece boala (tratament care ar fi posibil în cazul unor boli congenitale sau valvulare prin chirurgie cardiacă), rapiditatea evolutiei fiind dependentă de corectitudinea tratamentului medicamentos, de corectitudinea regimului alimentar, de atitudinea corectă fată de efortul fizic si de asocierea altor boli care pot agrava boala cardiacă (infectii, pneumonii, diabet zaharat, boli endocrine, etc.). Se ajunge astfel la insuficienta cardiacă, situatie în care inima nu mai poate pompa suficient sânge pentru a asigura necesitătilor organismului. Ca urmare apar edeme ale membrelor inferioare, respiratia devine greoaie chiar la eforturi mici si în cazurile grave chiar în repaus, extremitătile capătă o culoare vânătă, apare lichid în abdomen, etc..
În astfel de situatii restrictia de sare în alimentatie este obligatorie si tratamentul medicamentos bine condus ameliorează pentru o vreme simptomatologia îmbunătătind calitatea vietii pentru o perioadă care variază în functie de boala de bază.
Despre stopul cardiac (diagnostic si prim ajutor) am scris într-unul din articolele anterioare. Oricum ar fi, indiferent la ce boală ne referim si cu atât mai mult la bolile cardiace prevenirea are o mai bună eficientă si mai bune rezultate decât tratarea acestor boli. De aceea doresc tuturor cititorilor să aveti o inimă bună la propriu si la figurat si să vă păstrati această inimă bună întreaga viată.
Dr.Răileanu V.
