Autor: Stephen Caesar
În 1999, National Geographic a publicat fotografia unei creaturi care a „dovedit” că păsările au evoluat din dinozauri. Numită Archaeoraptor, a fost descoperită în China și a fost numită ca fiind „o adevărată verigă ce a lipsit din lanțul complex ce leagă dinozaurii de păsări” (Sloan 100). Fotografia arăta o creatură „cu brațele unei păsări primitive și coada unui dinozaur” (Ibid.), și era însoțită de afirmații gen, „Este o verigă lipsă între dinozaurii tereștri și păsările care chiar puteau să zboare” (Ibid.), și „Această fosilă e probabil cea mai bună dovadă de la Archaeopteryx că păsările, într-adevăr, au evoluat din anumiți dinozauri carnivori [dromaezauri]” (Ibid. 101).
În Scrisorile către Editorul numărului din martie 2000, însă, paleontologul Xu Xing (Academia de științe chineză) a scris că „Archaeoraptor pare să fie compus dintr-o coadă de dromaezaur și trup de pasăre.” Când reporterul Lewis Simons a studia amănunțit înșelătoria, a dezvăluit
o poveste secretă și nechibzuită împletită din încredere greșit plasată, prăbușiri de egouri năvalnice, preamărire proprie, iluzii deșarte, presupuneri naive, greșeală omenească, încăpățânare, manipulare, trădare, corupție, și mai ales, comunicare abisală (Simons 128).
Un fermier chinez lipise laolaltă două fosile și a vândut-o unui negustor de fosile care „a recunoscut că deseori vindea fosile compuse” (Ibid. 129). Această fosilă a ajuns la Stephen Czerkas, un om entuziasmat de dinozauri dar care nu avea calificări științifice, care l-a contactat pe paleontologul Philip Currie. Simons a scris, „Currie era atât de ocupat cu alte angajamente în jurul lumii încât nu a acordat proiectului Archaeoraptor atenția cuvenită” (Ibid. 130).
Currie a avut rețineri vis-a-vis de fosilă, dar a neglijat să-l informeze pe Christopher Sloan, care a scris articolul din 1999. Simons a numit acest lucru drept „lipsă colosală de responsabilitate” din partea lui Currie (Ibid.). Fosila a fost examinată de prof. Timothy Rowe de la Universitatea din Texas care a afirmat, „Existau șansele că era un fals” (Ibid.). Currie a trimis un coleg, tehnicianul în fosile Kevin Aulenback, ca să investigheze; concluzia lui Aulenback a fost că „era un specimen compus” (Ibid. 131).
Între timp, Czerkas și Currie trimiseseră o lucrare la ziarele Nature și Science. Simons descrie lucrarea originală:Pe a cincea pagină lucrarea afirma că, coada asemănătoare cu cea a dromaezaurului la o creatură asemănătoare cu pasărea sugera un element necunoscut în ce privește evoluția păsărilor din dinozauri. Pe scurt, acest lucru le-a zis Czerkas celor de la National Geographic că era „veriga lipsă” (Ibid.).
Ambele ziare au respins articolul (Ibid.131-132). Totuși, National Geographic a continuat cu versiunea lor. Simons a numit frenezia media „un spectacol cu ponei și câini pentru reporteri …" (Ibid. 132).
La scurt timp după, Xu i-a spus lui Sloan, „Sunt 100% sigur …că Archaeoraptor e un specimen fals” (Ibid.). Când înșelătoria a fost dată în vileag, Czerkas a recunoscut că a făcut o „greșeală idioată, tâmpită.” Currie a spus că a fost „cea mai mare greșeală din viața mea.” Sloan a spus, „Târam înăuntru un monstru” (Ibid.). Redactorul șef de la National Geographic, William Allen a întrebat, „Cum am intrat în prostia asta?” (Ibid. 128). Simons oferă un răspuns: „Pentru unii paleontologi proeminenți care l-au văzut …micul schelet a fost îndelung căutata cheie către misterul evoluției” (Ibid.). Adică, au văzut ce doreau să vadă.
Critica adusă a fost dură. Într-un articol despre cele mai mari douăzeci de gafe din ultimii douăzeci de ani, revista Discover scris „Găina Piltdown,” termenul folosit pentru înșelătorie. Denumirea derivă de la Omul Piltdown, un compus artificial al unui craniu uman cu mandibulă de maimuță ce a fost „descoperit” în 1912 (Newman 80). Așa cum paleontologii din acea vreme au îmbrățișat Omul Piltdown pentru că erau nerăbdători să găsească vreo dovadă care să susțină evoluția omului, oamenii de știință contemporani au îmbrățișat Archaeoraptor din cauza disperării lor de a dovedi că păsările au evoluat din dinozauri.
––––––-
Referințe:
Newman, Judith. (2000). "Twenty of the Greatest Blunders in Science in the Last Twenty Years." Discover 21, no. 10.
Simons, Lewis (2000). "Archaeoraptor Fossil Trail." National Geographic 198, no. 4.
Sloan, Christopher (1999). "Feathers for T. Rex?" National Geographic 196, no. 5.
Stephen Caesar este master of science in antropologie si arheologie al Universitatii Harvard. Sursa articolului: www.creationism.org/romanian
Cu permisiune
Sursa: www.creationism.info.ro
