Un subiect crucial… Saptamana aceasta am ascultat la radio un evanghelist care argumenta excelent că rezolvarea problemelor = să vii la Iisus. Vino la Iisus, punct cu punct…
Nu este pentru prima dată când rămân nedumerit atunci când ascult o predică de tip lozică pioasă, creștină. Vorbitori excelenți, urmăriți și emisiunile lor TV… Când evanghelistul Louis Palau a venit în România, media creștină evanghelică nu mai prididea cu transmiterea predicilor lui. Iar subiectul era tot acesta, VINO LA ISUS… Cel mai important lucru… Dar ce înseamnă să vii la Iisus? Nu cumva preluăm mecanic acest adevăr și-l golim de conținut, transformându-l într-o idee de-a gata?
Să începem cu negativul. Ce însemnează să nu vii la Isus. Marcu 9 – se spune cum Isus cobora cu 3 ucenici de pe munte. Contextul: episodul schimbării la față… 3 colibe… Amish-ii au rămas în colibele din sec.XVII… refuzând să coboare în vale la civilizație.
Marcu 9,14-17…, Și concluzia, deși l-am adus la Tine, nu s-a întâmplat nimic… Cam așa se spune… Uite că m-am creștinat și sunt același… Mulți convertiți părăsesc credința dezamagiți că sunt aceeași… Am venit la Iisus dar… nimic. Ba mai rău: trebuie să mă prefac pentru că altfel frații mă judecă. Așa că mimez și eu că sunt transformat, fericit și cruciulița creștină ca ecuson la vedere.
Venise la Iisus? Nu, ci la ucenici. Și a făcut trei greșeli:
1 – Prima greseala. Ucenicii și cărturarii se certau… iar omul acesta a stat de partea ucenicilor, a adevărului. Dar, atenție, a veni la un adevăr teologic nu înseamnă a veni la Iisus.
Ii intebăm pe cei care vor să se boteze dacă acceptă și cred doctrinele credinței creștine. Dar nu este același lucru cu primirea lui isus ca Mântuitor personal. Poți să crezi că trupul este templul Duhului și Trinitatea și Natura lui Christos dar aceste adevăruri teologice sunt una si relația ta cu Iisus este alta.
Uneori Iisus ne lasă încurcați în problemele noastre și chiar îngăduie lui Satana să ne atace și mai tare – și mă refer nu doar la proseții convertiți ci în genera l- pentru ca să ne îndreptăm spre El ca singura soluție. Altfel ne-am mulțumi cu frumusețea doctrinei creștine (este frumoasă și logică) fără să intrăm în relație cu centrul acestei doctrine, Iisus…
2 – A doua greșeală: Învățătorule, m-am rugat de ucenicii tăi... v.18 up. Nu ați auzit persoane care s-au lăsat dezamăgite de ucenicii lui Iisus? Păi credeam că aici la voi în biserică toți sunt sfinți! ne reproșează și noi dăm din colț în colț argumentând că pădure fără uscături, să vezi că aici își concentrează diavolul efoturile, etc…Adevăruri. Dar și celălalt are adevăruri din astea… Oameni răi și lumești și în biserică…
Observație: Ucenicii nu erau mai puțin ucenicii lui Iisus pentru că nu au putut să scoată duhul rău! Biserica lui Christos rămâne Biserica lui Christos chiar și atunci când pare că nu are putere să scoată demoni la comandă. Dacă vii în Biserică și constați păcate și probleme și bârfe, nu însemnează că aici nu este biserica lui Iisus și ucenicii lui Iisus. Dar atenție ! a veni la ucenici nu înseamnă a veni la Maestru, la Iisus…
3 – A treia greșeală . V. 22. up... Dacă poți să faci ceva... Credea acest om în Iisus? Credea dar era o credință omenească. Da, noi putem crede, cu forțele noastre psihologice dar nu atât cât să ne facă să trecem peste încercăre.
V.23… Dar acum omul spune un paradox. Crede, ajută necredinței mele…
Cercetând Istoria adventă am fost uimit să înțeleg ce s-a întâmplat la 1888, la sesiunea CG Minneapolis…. Jones și Waggoner au prezentat și acest adevăr la care face referință tatăl demonizatului. Că ceea ce oamenii numesc credință și la care apelează în predici și în conversație, nu este credință ci necredință… Credința care m-a făcut să accept Sabatul și botezul… este necredință dacă decizia a fost luată doar pe baza logicii. Scrie așa, da. Păi așa o fi, că doar este în Biblie…. De prea multă rațiune fără elementul sufletesc personal, nu mai percepem relația cu Isus ci doar relația cu preceptele lui Isus…
Când mă duc în România, am încredere într-un pilot pe care nu l-am văzut niciodată și într-o asistență tehnică a unei echipe de mecanici pe care nu-i știu. Când mă duc la medic, de asemenea, îi spun păsurile și durerea mea, fără să știu dacă este un expert sau un repetent care a trecut și el clasa cu greu, pe banii lui taică-său care l-a vrut doctor cu orice preț. Nici măcar nu am cum să știu dacă îi este aminte să mă asculte și nu cu gândul la ale lui… Toți oamenii au acest fel de credință. Umană, firească…
Noi nu avem însă în mod firesc credința cu care trebuie să venim la Christos. Această credință este un dar. Ap. Pavel scria: Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință și aceasta nu vine de la voi ci este darul lui Duumnezeu.
Omul acesta a înțeles. Ajută tu necredinței mele, și a primit de la Iisus rezolvarea problemei… Și a văzut spiritual și a înțeles că depindea cu totul de Iisus … Iar în urma acestei constatări, fiul i-a fost vindecat. De fapt toate minunile Mântuitorului, toate aspectele legate de relația lui Iisus cu oamenii au ca scop să ne învețe cum se vine la El.
Suntem puși în încurcătură de alt paradox. De ce Isus era atât de binovoitor și vindeca peste tot cu zecile, cu sutele, acum 2000 de ani în Palestina și de ce sora noastră, credinciosă, moare după o lungă și grea suferință deși puterea lui Iisus este aceeași?
Dacă Isus i-a vindecat pe leproși era greu lui Iusus să vindece băiatul meu care a murit de leucemie? Dar minunile și vindecările nu au fost făcute în primul rând ca acte de caritate ci pentru ca noi să înțelegem cum trebuie să venim la Iisus…privind la oamenii care au venit în contact cu El în timpul celor trei ani și jumătate de lucrare = 1260 de zile.
TREI EXEMPLE:
I – Ioan 4: 43- La Isus a venit un slujbaș împărătesc. V.47… la rugat să vină și să vindece pe fiul lui. Credea el ? Isus i-a zis: "Dacă nu vedeți semne și minuni. Nu credeți. Credea slujbașul? Păi doar venise la Iisus… pentru vindecare. Categoric că nu credea. Avea o credință de tip condițional: Dacă îmi va vindeca fiul, cred; dacă nu, nu… Iar Iisus l-a ghicit…
Omul acesta îl iubea pe Iisus? Mă îndoiesc. De fapt își iubea fiul și orice om normal, păgân sau nu, rău sau bun, o face. Cei mai egoiși dintre oameni sunt capabili să facă orice pentru copiii lor. Un lucru normal deci.
Și omul acesta vine la Isus – am remarcat cum: fără să creadă și fără să-L iubească pe Iisus – vine ca să Îl roage ceva.. Va accepta Iisus rugăciunea lui? Răspunsul inițial al lui Isus a fost un refuz : Eu nu-I pot ajuta pe cei egoiști și necredincioși…
Noi creștinii credem că avem noțiuni clare. Știm că cineva care se roagă nu poate fi ascultat dacă nu are viața pusă la punct, moralitate pe toată linia. Și la urmă să spui Facă-Se voia Ta, Tu Doamne esti pe primul loc, Tu decizi. Deci ce poate să facă acest sutaș? Să-l iubească pe Iisus…
Păi dragoste cu sila nu se face… Și atunci sutașul și-a impus să gândească pozitiv: cred, cred, și îl iubesc pe proorocul, nu mă mai gândesc la copilașul meu de acasă ci aici, la Dumnezeu, onoarea Lui contează. Dar degeaba, omul este născut în păcat și pe de altăî parte cum să comande sentimentelor?
A doua soluție: Să spună: Nu-i pentru mine așa ceva… Îmi spunea cineva care făcea yoga: Domnul pastor, eu nu am gene pentru mântuire…. OK, și eu sunt la fel, necredincios.
Dar mi-l imaginez pe sutaș în disperarea lui cum îl ia pe Iisus de haină și strigă disperat: Doamne, vino până nu moare, lasă te rog psihologismele astea și fă ceva că moare…. Și Domnul i-a zis atunci: Du-te, fiul tău trăieste.
Are cumva Iisus o fire mai sensibilă și dacă Îl iei tare, cedează? Nu, Ci sutașul a înțeles că are o singură șansă de care să se agațe așa cum este, egoist și necredincios. Doar Iisus contează!
Marea minune pe care a făcut-o Iisus nu a fost vindecarea copilului c altceva – revelația pe care a avut-o sutașul. A crezut în așa fel încât nu și-a mai făcut probleme dcă să se fi vindecat copilul sau nu și a rămas să asculte mai departe ce spunea Isus. Nu a telefonat acasă ca să verifice ci a știut că problema de viață și de moarte pentru care venise, s-a rezolvat.
Cum adică, să vii la Iisus așa cum ești? Înclinația ta religioasă nu te va duce în cer ci poate la mănăstire. Însă atunci când primești de la Iisus credința și dragostea, aurul curățit prin foc, când El este totul în viața ta, poți să spui că ai venit la Iisus. Și ai rămas acolo.
A doua problemă interesantă și care trebuie rezolvată este relația dintre credință și emoții, simțămimte.
II – Ioan 5 – vindecarea slăbănogului. De 38 de ani zace paralizat, teribil… Priviți-l: aflat de partea cealaltă a pantei vieții, la 50-60 de ani, o viață irosită în patul de paraplegic… Și omul încă încearcă ceva… Chiar când boală este incurabilă, omul încearcă, încearcă totul. Tot speră că ultimii săi ani de viață să fie normali… Iar el vine tot la oameni și așteaptă tot de la oameni să-l arunce în apă. Nu de la Dumnezeu ci de la oameni așteaptă salvarea… Vezi superstițiile care-l mânaseră acolo, ideea falsă dar generală că un înger tulbura apa.
Și într-o zi de Sabat, exact când se resemnase…. Aude o voce. (Sunt 5 etape psihice înainte de moarte iar ultimul dintre ele este resemnarea)..În cazul paraliticului : cine are ințiativa mântuirii, noi sau Iisus? Scoală-te ia-ți patul și du-te acasă. Și care este prima reacție? Oare mă simt mai bine? Și omul nu a simțit nimic ci s-a ridicat direct.De unde a venit credința lui? Iisus este Cuvântul, iar credința vine în urma auzirii… Cuvântul este Iisus… Biblia… Prezentarea Cuvântului….
Trebuie să simțit ceva atuci când suntem mântuiți? Rugăciunea cuiva: Doamner sunt rău, te rog, sunt murdar și rău, fă-mă mai bun. Și omul se ridică fără să simtă nimic? foarte Mulți oameni cad într-o capcană favorită a lui Satana. Confundă credința cu simțămintele. Ei așteaptă să simtă ceva. Emoțiile care pot fi manipulate. Iar bisaericile harismatice evanghelice moderne sunt pline de oameni care-și aduc simțămintele la biserică și cineva le manipulează. După serviciul de închinare se simt mai bine, au simțăminte nu de vinovăție ci de autoacceptare. Și merg mai departe cu aceeași fire veche și așteaptă reasigurarea săpmânală de la amvon că totul eeste bine și că sunt salvați oricum…
Omul nostru trebuie să se ridice de la rugăciune nu influențat de simțăminte ci să creadă că este curat., că a fost curățit pentru că a cerut aceasta în Numele lui Iisus. Iar apoi să audă glasul Mântuitorului : Du-te și nu mai păcătui…
Foarte des, discutând cu oamenii, am constata că foarte mulți nu au simțăminte senine față de Dumnezeu. Ei vor să simtă ceva… De fapt trebuie să crezi.-..Îi cer să mă ierte și El m-a iertat. Credința nu se bazează pe emoții și simțăminte ci pe Cuvântul lui Dumnezeu în care totul este Da și Amin…
III – Ultimul exemplu. Matei 8. De fapt noi nu venim la Isus ca să ne vindece copiii demonizați… Dumnezeu consideră că altceva este mai important. V.1.2… Matei 8…
Leprosul… Minunea aceasta ste radical diferită… Ce întreba Isus pe toți ceilalți? Crezi? Ce a întrebat aici Isus? Nimic. Lepra este simbolul păcatului. De multe ori se întâmplă ca Dumnezeu să nu ne răspundă la rugăciunie așa cum am vrea și când am vrea dar există o rugăciune ascultată imediat și prompt: rugăciune pentru curățirea de păcat.
Oricine am fi și oricare ar fi condițiile noastre preznte, dacă venim la Iisus așa cum suntem, cu simțăminte negative, complexe de vinovăție, resentimente și depresii, și spunem : Doamne, cer iertarea păcatelor, mântuirea ! EXACT în același moment proimim răspunsul. Cine are Fiul, are viața (1 Ioan) Fiul lui Dumnezeu nu trebuie să fie rugat de două ori ci ne ascultă gata să ne ierte și să ne primească. Vino la Iisus și rămâi aici !
Ovidiu Radulescu
