Podul dragostei
Podul Dragostei divine
Peste haul mare-ntiins,
A ajuns si pan-la mine
Din cerul cel necuprins .
Si daca pacatul greu
El prapastie-a produs,
Intre om si Dumnezeu
Podul vietii a fost pus .
Cel mai bun material
Folosit la construire,
A fost darul cel ideal,
Din a Tatalui, marire .
Din El Insusi, S-a luat,
Si-ntr-o lume parjolita
De blestemul in pacat,
Calea a fost pregatita .
Marea Sa buna vointa
Din planul de mantuire,
S-a vaut cu prisosinta
Prin cereasca-I umilire .
Propriul Sau caracter,
Propriul Sau corp divin,
Au venit de sus din cer
De-a face podul deplin .
Construit cu maiestrie,
Imbracand umanitatea,
Piatra-n cap de temelie
N-a pierdut, Divinitatea .
Si-stfel podul construit
A tinut, nu s-a daramat,
Fiind pe Dragoste cladit
El prin vremi, a rezistat .
Oricine pe el va merge,
Orice suflet ce-i trudit,
In dragoste va intelege
Cat de mult, a fost iubit .
Lumea, o, atata de mult
A iubit-o, El, Dumnezeu,
Si pe pod, cei ce ascult
Inspre cer, urca mereu .
Flavius Laurian Duverna
27 Septembrie, 2007