Os(t)ea si Gomer
de Jercan Danut Alexandru; Sursa: Intercer
Si a iubit-o… a iubit-o tare, cum iubesc unii turta cu stafide,
Chiar daca ea se intorcea acasa cu aripi de virtuti efemeride…
Da, a iubit-o chiar daca placerea i-ntuneca vederea, ratiunea,
Incat isi lasa puii-n cuib sa planga si se-ndeletnicea cu stricaciunea.
A asteptat-o chiar daca durerea ii propunea solutii patimase,
A asteptat-o’n fiecare seara cu rochii noi si moi pe umerase…
Dar ea intarzia la porti straine si cochetand cu idolii ce mint
Isi calcula plecarile de-acasa in lotiuni, si aur, si argint.
Si-a zis nervos ca ii astupa drumul, sa nu mai poata parasi-ncaperea
Dar ea sarea adesea pe fereastra… Biata Gomer!.. o chinuia placerea!…
Apoi si-a zis ca nu-i mai da pe mana salariul, nici mancare si nici vin…
Dar planul n-a tinut… incontinuare ea se oprea in brate de strain.
Si pe cand se gandea s-o dea uitarii, ca nici nu merita sa fie mama,
I-a strigat cerul sa isi schimbe planul, s-o ia din zdrente si s-o puna-n rama!
A mers la targul cel de sclavi, in care mai ramasese-n urma numai ea,
Si a platit un prêt, pe jumatate, pentru ca nici atat nu valora.
De-acum, batrana si ridata jalnic – vezi urmele de viata pacatoasa-
Nu merita nimic, poate dispretul… insa Profetul a adus-o’acasa…
A asezat-o iar cu el la masa si i-a dat haina cea de sarbatoare…
De-acum nu-i mai ardea de aventura si de-ntalniri de-amor, ametitoare!
Poate ca se-ntreba ce-nseamna asta… De unde-atatea valuri de iertare?
Ce vor sa-nsemne bratele de Inger ce ii ofera vesta de salvare?…
E poate clipa cand, privind finalul, la OSEA si Gomer, plin de uimire,
Sa te intrebi: Cine e ”desfranata” si… cine-I “Cel ce iarta”, din iubire?
Jercan Danut Alex. 21 September 2007
