Cades-Barnea
Numele de Cades-Barnea este foarte cunoscut, pentru ca era locul de poposire a copiilor lui Israel (Num. 13:26) si al lui Avraam (Gen. 20:1). Orasul se afla la granita de sud a teritoriului israelit (Num. 34:4; Ios. 10:41). Chiar si in urma unor investigatii serioase ale informatiilor biblice, localizarea exacta a orasului Cades-Barnea ramane necunoscuta. In aceasta zona din desertul Neghev, la aproximativ 80 de km sud-vest de Beerseba, se afla patru izvoare (Ain Qedeis, Ain el-Qudeirat, el-Qoseimeh si el-Muweilah). Ain el-Quedeirat este considerat, dupa toate probabilitatile, vatra stravechiului Cades-Barnea, deoarece este si in prezent cea mai intinsa oaza din nordul Peninsulei Sinai. Mai multi arheologi conservatori din secolul al XIX-lea prefereau insa izvorul Ain Qedeis ca vatra a Cadesului. Nu s-a gasit inca nici o dovada arheologica ce ar putea sa ateste faptul ca poporul Israel a trecut pe aici in drumul spre Tara promisa. Acest lucru nu este deloc surprinzator, luand in considerare modul in care descrie Biblia, calatoria israelitilor; mai mult, descoperirile arheologice nici nu atesta, nici nu contesta prezenta israelitilor la Cades-Barnea.
In secolul al XX-lea s-a efectuat o serie de sapaturi arheologice la Tell el-Qudeirat si au fost excavate trei fortarete datand din secolele al X-lea si al VI-lea i.Hr.. Cea mai veche dintre ele dateaza din perioada domniei lui Solomon si se pare ca a fost distrusa de faraonul Sisac in timpul incursiunilor sale in Israel (1 Imp. 14:25-28). Este posibil ca cea de-a doua fortareata sa fi fost construita de imparatul Ozia (2 Cronici 26:10) si distrusa in timpul domniei lui Manase. Cea mai recenta fortareata a fost construita, se pare, de imparatul Iosia si distrusa de Nebucadnetar, dupa ce acesta a cucerit Ierusalimul. Zona a inceput sa fie locuita din nou in timpul dominatiei persoane (539-331 i.Hr.). In cateva zone din regiunea Neghev au mai fost descoperite ramasite ale unor asezari omenesti datand din anii 2800-2500 i.Hr.
