Declansarea planului de rezidire. – Ca urmare a decretului lui Cirus, Zorobabel, un print al lui Iuda, a condus 42.360 de exilati in patria lor (vezi Ezra 1,2). Apoi deschizatorii de drumuri ai lui Zorobabel s-au adunat la Ierusalim si in ziua intai a lunii a 7-a au instituit din nou serviciul jertfelor pe altarul rezidit din curtea templului aflat in ruina (Ezra 3,1-6). De abia in primavara urmatoare, in luna a 2-a a anului al 2-lea al repatrierii lor (v. 8), au inceput sa puna fundatia noului lor templu, iar contrastul dureros intre inceputurile slabe de atunci si slava trecuta i-a facut pe cei batrani sa planga, in timp ce multimea striga de bucurie.
Piedici pana la domnia lui Dariu I. – Apoi, spune Ezra, vrajmasii iudeilor din provincia pe jumatate pagana a Samariei (vezi la 2 Regi 17,23.34; Ezra 4,2; 9,1) au oferit la inceput ajutor si apoi au pus piedici. "Au mituit cu pret de argint pe sfetnici ca sa zadarniceasca lucrarea. Asa a fost tot timpul vietii lui Cirus, imparatul persilor, pana la domnia lui Dariu, imparatul persilor" (Ezra 4,5). Succesiunea din Ezra 4 este in discutie, dar ordinea acestor imparati n-are nici o legatura cu vreo data precisa sau cu faptul ca reconstruirea templului "s-a oprit… pana in anul al doilea al domniei lui Dariu, imparatul persilor" (Ezra 4,24). Acest al 2-lea an al lui Dariu I a fost 520/19 i.Hr.
Constructia reluata in timpul domniei lui Dariu. – Dupa lunga perioada de descurajare, in timpul careia planul de reconstruire se oprise, zelul amortit al exilatilor repatriati a fost inviorat din nou prin soliile profetilor Hagai si Zaharia in anul al 2-lea al lui Dariu (Ezra 5,1.2). Ei s-au apucat sa lucreze din nou la templu, cand Tatnai, guvernatorul provinciei "Dincolo de rau", din care facea parte Iudea, le-a cerut sa prezinte autorizatia de constructie. Pretentia ca au autorizatie a fost confirmata prin gasirea decretului lui Cirus la Ecbatana (Ezra 6,2). Dariu, care el insusi era monoteist si urmas al politicii liberale a lui Cirus, a oferit ajutor financiar.
Templul terminat sub trei decrete. – Apoi, dupa ce opozitia a fost inlaturata, condusi fiind de profeti entuziasti, "au zidit cu izbanda, dupa proorociile proorocului Hagai si ale lui Zaharia, fiul lui Ido; au zidit si au ispravit, dupa porunca Dumnezeului lui Israel, si dupa porunca lui Cirus, lui Dariu si lui Artaxerxe, imparatul persilor. Casa a fost ispravita in ziua a treia a lunii Adar, in al saselea an al domniei imparatului Dariu" (Ezra 6,14.15), adica aprox. pe 12 martie 515 i.Hr. Astfel, lucrarile de constructie s-au terminat practic in timpul domniei celui de-al doilea imparat dintre cei trei amintiti in textul acesta si care au emis decrete legate de templul: decretele lui Cirus (aprox. 537), Dariu I (undeva dupa 520) si Artaxerxe I (458/57). Dar s-a mai lucrat la templu sub decretul al treilea, acela al lui Artaxerxe (vezi la Ezra 6,14 si 7,27). Cu privire la anul 457 ca data in care Ezra a pus decretul acesta in practica, vezi sectiunile VIII si IX.
Raportul lui Ezra despre reluarea lucrului la constructia templului in anul al 2-lea al lui Dariu ii mentioneaza pe profetii Hagai si Zaharia, ale caror carti furnizeaza date suplimentare proprii din perioada aceasta care urmeaza sa fie tratate imediat.
Cronologia lui Hagai si Zaharia. – Cele sapte date din cartile lui Hagai si Zaharia vor fi studiate laolalta, intrucat toate, cu exceptia uneia dintre ele, au cazut in anul al 2-lea al lui Dariu I si cei doi profeti, fiind contemporani si colegi, este de presupus ca au folosit acelasi calendar. Aceste date sunt specifice; si numai doua dintre ele sunt nesigure, din cauza deosebirii de parere cu privire la faptul ca anul al 2-lea al lui Dariu trebuie sa fie calculat dupa calendarul babiloniano-persan primavara-primavara sau dupa calendarul civil iudaic toamna-toamna. Din moment ce Dariu a socotit urcarea lui pe tron din toamna anului 522, anul lui intai babilonian a inceput in primavara anului 521, in ziua Anului nou babilonian, iar anul al 2-lea a inceput in primavara lui 520. Dar anul lui de urcare pe tron, in calendarul civil iudaic toamna-toamna, avea sa se incheie si anul lui intai urma sa inceapa in toamna anului 521, cand venea urmatoarea zi a Anului nou, iar anul lui al 2-lea urma sa inceapa in toamna lui 520. Anii lui Dariu au inceput cu o jumatate de an mai tarziu decat calendarul iudaic.
Din moment ce anul babilonian era socotit de la luna 1 la 12 si anul iudaic incepea cu luna a 7-a si se termina cu a 6-a, ordinea lunilor intr-un anume an indica tipul acestuia. Daca evenimentele descrise in Hagai sunt prezentate de acesta in ordine cronologica, atunci luna a 6-a a fost urmata de luna a 7-a in anul al 2-lea al lui Dariu (Hagai 1,15; 2,1) si aceasta ar indica faptul ca Hagai socotea ca acel an avea luni de la 1 la 12, incepand cu luna intai (Nisan), primavara. Acest fapt a fost presupus de comentatori si istorici, in general, nu doar pentru ca aceasta este succesiunea in naratiune, dar si pentru ca era numaratoarea folosita in Babilonia.
Este bine stabilit ca anul al doilea al lui Darius a fost 520/19 i.Hr., fie dupa daca numaratoarea incepe primavara sau toamna. Apoi datele de luni lunare ale lui Hagai si Zaharia, cu exceptia primelor doua (Hagai 1,1.15) pot primi cu certitudine echivalente i.Hr., deoarece cad in jumatatea de an in care anii de tomna si de primavara se suprapun.
11) (Datarea oficiala a anilor lui Darius I este bine stabilita de Canonul lui Ptolemeu si de cele doua rapoarte despre eclipse, precum si de tablitele din Saros. Ea este de asemenea fixata de determinarea prin metode astronomice a anului al 7-lea al lui Cambise, din declaratia lui Dariu pastrata pe Piatra de la Behistan. Aceasta spune falsul Bardiya (Smerdis) s-a revoltat in Media in ultima luna a anului al 7-lea al lui Cambyzes, a luat tronul in anul al 8-lea (vara lui 522 i.Hr.) si a fost biruit si ucis de Dariu in ziua a 10-a a lunii a 7-a, toamna aceluiasi an. De la data aceasta Darius si-a socotit urcarea pe tron, care a durat, dupa calendarul babiloniano-persan, pana in primavara urmatoare, cand anul lui intai a inceput la 1 Nisan 521. Un expert modern, A. T. Olmstead, a sustinut ca marturia din tablita indica faptul ca Dariu a falsificat raportul oficial si ca domnia lui a inceput de fapt cu doi ani mai tarziu decat toamna lui 522 i.Hr. Dar punctul acesta de vedere nu a rezistat, si insusi Olmstead a abandonat-o mai tarziu. Deci nu exista nici un temei pentru a respinge datarea acceptata a anului al 2-lea al lui Dariu I.
S-a sustinut de asemenea ca Hagai si Zaharia au numarat anii lui Dariu I conform vechiului calendar iudaic civil (din toamna pana in toamna) presupunandu-se ca, capitolele cartii Hagai, asemenea altor pasaje biblice, nu sunt prezentate in ordine cronologica si ca soliile lui Hagai din luna a 6-a (cap. 1,1 si 1,15) au venit dupa soliile din capitolul 2, adica in anul 519 si nu 520. Cu toate acestea, nu exista dovezi in aceasta directie, iar ordinea evenimentelor pare sa fie mai acceptabila in cazul in care capitolele 1 si 2 sunt privite ca venind intr-o ordine cronologica. Daca, asa cum s-a sugerat, datele incluse intr-una din perioadele celor 70 de ani ai lui Zaharia dau de inteles ca el socoteste anii toamna-toamna, aceasta ar intari posibilitatea ca Hagai, colegul si contemporanul sau, sa procedeze la fel. Dar in aceasta privinta nu poate fi trasa nici o concluzie dogmatica. Cele trei date de domnie din cartea lui Zaharia (cap. 1,1.7; 7,1), atunci cand sunt luate separat, pot fi interpretate intr-un fel sau altul. )
Datele din lista de mai jos sunt puse in ordinea in care apar in Hagai, impreuna cu cele ale lui Zaharia introduse la locul lor. Echivalentele i.Hr., probabil corecte cu o acuratete de o zi, exceptand primele doua, sunt adaugate in coloana ultima:
Textul Luna Ziua Anul Echivalent i.Hr.
Hagai 1,1 6 1 Al 2-lea al lui Dariu [29 aug. 520?]
1,15 6 24 " [21 sept. 520?]
2,1 7 21 " 17 oct. 520
Zaharia 1,1 8 … " oct./nov. 520
Hagai 2,10.18.20 9 24 " 18 dec. 520
Zaharia 1,7 11 24 " 15 febr. 519
7,1 9 4 Al al 4-lea al lui Dariu 7 dec. 518
Perioadele de saptezeci de ani ai lui Zaharia. – S-a observat ca, pe langa prezicerea lui Ieremia cu privire la robie, exista alte doua perioade de 70 de ani legate de exil, ambele mentionate retrospectiv. Acestea au fost: cei 70 de ani de "manie" impotriva lui Iuda si a Ierusalimului si cei 70 de ani de post din luna a 5-a (in amintirea distrugerii templului), din doua solii ale lui Zaharia datate in al 2-lea si, respectiv, al 4-lea an al lui Dariu (Zaharia 1,7.12; 7,1.3-5) sau 520/19 si 518/17 i.Hr. Daca acestia au fost anul al 70-lea al fiecarei perioade, atunci anul intai al fiecareia a fost 589/88 si, respectiv, 587/86, toamna-toamna. Acum, doua evenimente corespunzatoare acestor perioade sunt inceputul asediului Ierusalimului de catre Nebucadnetar, fixat conform celor mai bune dovezi in anul 589/88 i.Hr., si distrugerea templului (in luna a 5-a) in vara anului 586 (adica 587/86, toamna-toamna). Astfel aceste doua perioade pot fi intelese ca formulari precise de timp (70 de ani). Unii considera ca acestea se raporteaza la cei 70 de ani ai lui Ieremia. Dar, dupa toate aparentele, sunt complet separate.
Uniunea de Conferinte a Bisericilor Adventiste din Romania
