Cartea 2 Cronici se incheie si incepe cartea Ezra cu relatarea intoarcerii iudeilor in Palestina dupa robia de 70 de ani din Babilonia. Prima problema cronologica a acestui capitol este, deci, datarea exilului.
Cei 70 de ani profetizati de Ieremia. S-a admis in general ca robia de 70 de ani a inceput cu prima deportare de iudei la Babilon de catre Nebucadnetar si s-a incheiat cu reintoarcerea unui grup mare de exilati sub conducerea Zorobabel, autorizata printr-un decret al lui Cirus, in primul sau an de domnie. Perioada aceasta a fost adesea datata ca intinzandu-se intre anii 606 si 536 i.Hr. Intrucat un an vechi lunar nu poate sa coincida cu un an din calendarul iulian d.Hr., care incepe la 1 ianuarie, anii vechi sunt mai corect exprimati in forma dubla, ca de pilda: 606/05-537/36 i.Hr., etc. Prin urmare pentru a vorbi mai exact, aceasta perioada de 70 de ani ar fi cuprinsa, in calendarul civil iudaic, intre 606/05 si 537/36 i.Hr.
Ieremia a prezis pentru prima data robia de 70 de ani in anul al 4-lea al lui Ioiachim sau in primul an al lui Nebucadnetar (Ieremia 25,1-11), care potrivit calendarului iudaic, era 605/04 i.Hr., toamna-toamna. Totusi, el a mai vorbit despre o robie de 70 de ani intr-o scrisoare catre conducatorii care fusesera exilati la Babilon impreuna cu Ioiachin, la sapte ani dupa prima lui profetie (Ieremia 29,1-10). Ar parea logic, deci, sa presupunem ca perioada profetica a fost socotita nu incepand cu oricare dintre cele doua profetii, ci cu un eveniment specific, unul care a implinit in modul cel mai acceptabil conditiile profetiei, si anume inceputul robiei. Ambele preziceri ale profetului se refereau evident la robia deja inceputa, dupa cum se va vedea, in anul al 3-lea al lui Ioiachim (Daniel 1,1-6).
Cele trei faze ale robiei. – Deportarea in Babilonia a avut loc in trei faze principale, in timpul domniei ultimilor trei regi ai lui Iuda:
(1) in anul al 3-lea al lui Ioiachim, cand o parte din tezaurul templului si un numar de captivi, printre care si Daniel, au fost dusi la Babilon (Daniel 1,1-3);
(2) la sfarsitul domniei de trei luni a lui Ioiachin, in anul al 8-lea al lui Nebucadnetar (2 Regi 24,8-16), cand Ioiachin, impreuna cu altii, intre care si Ezechiel, a fost luat prizonier (Ezechiel 1,1-3; 33,21; 40,1); si
(3) in al 11-lea an al lui Zedechia, al 19-lea an al lui Nebucadnetar, cand Ierusalimul si templul au fost distruse si cea mai mare parte a restului de locuitori a fost deportata in Babilon (2 Regi 25,8-21).
Intrucat domnia lui Nebucadnetar este fixata pe cale astronomica , aceste trei faze pot fi datate: 605, 597 si, respectiv, 586.
Prima faza, la urcarea pe tron a lui Nebucadnetar. – Inceputul robiei a avut loc in anul urcarii pe tron a lui Nebucadnetar, inainte de primul sau an, deoarece:
(1) anul al 3-lea al lui Ioiachim a fost anul in care Nebucadnetar a atacat Iuda si l-a luat rob pe Daniel (Daniel 1,1-3.6); si
(2) al 4-lea an al lui Ioiachim a fost primul an al lui Nebucadnetar (Ieremia 25,1).
Acest fapt este confirmat de: (a) raportul lui Iosif Flavius (Against Apion i. 19), provenit din cel al istoricului babilonian Berosus, ca Nebucadnetar era intr-o campanie militara in Palestina si Egipt cand a fost chemat pe neasteptate acasa pentru prelua tronul la moartea tatalui sau, Nabopolasar, si ca a lasat captivii, inclusiv iudei, sa fie adusi acasa de catre armata; (b) tablita Cronicii babiloniene care precizeaza anul mortii tatalui sau, si anume pe 8 Ab (aprox. 15 august 605), si data urcarii pe tron in Babilon a lui Nebucadnetar, pe 1 Elul (aprox. 7 septembrie).
Prin urmare, primul an oficial al lui Nebucadnetar a inceput in Babilonia la urmatoarea zi a anului Nou, in primavara lui 604 i.Hr. . Totusi, potrivit calculului iudaic al anului civil toamna-toamna, el ar fi fost socotit incepand cu urmatorul An Nou iudaic dupa urcarea pe tron, aprox. octombrie, 605, la scurt timp dupa prima deportare. Profetia lui Ieremia putea sa fi venit la foarte scurt timp dupa aceea, in al 4-lea an al lui Ioiachim. Oricine ar fi inteles in mod firesc ca profetia sa privind cei 70 de ani se referea la robia care incepuse deja. Data aceasta pentru inceperea robiei, si anume anul al 3-lea al lui Ioiachim, 605 i.Hr., este in consens total atat cu data urcarii pe tron a lui Nebucadnetar cat si cu repatrierea exilatilor la sfarsitul celor 70 de ani.
Teoria mai veche despre presupusa coregenta a lui Nebucadnetar. -Comentatorii mai timpurii ajungeau la o data diferita in incercarea lor de a explica: (1) "Nebucadnetar, imparat al Babilonului" l-a luat captiv pe Daniel in anul al 3-lea al lui Ioiachim, inainte de primul an al domniei sale (anul al 4-lea al lui Ioiachim); (2) cei trei ani de instruire ai lui Daniel (Daniel 1,5), inainte de anul al 2-lea al lui Nebucadnetar (Daniel 2,1.13); si (3) perioada celor 70 de ani cuprinsa intre primul an al lui Nebucadnetar si primul an al lui Cirus (pe care Ptolemeu le plasa in 604 si, respectiv, 538 i.Hr.).
Cautand sa rezolve aceste nepotriviri aparente, cercetatorii biblici puneau semnul egal intre anul al 4-lea al lui Ioiachim si anul 606, ca prim an al unei presupuse coregente de doi ani a lui Nebucadnetar cu tatal sau.
5)( Ipoteza potrivit careia Nebucadnetar ar fi avut o coregenta de doi ani e pusa in contul lui Petavius (Petau), un invatat iezuit din secolul al XVII-lea. Petavius a mai presus existenta unei coregente de 10 ani in dreptul lui Artaxerxe I pentru a incepe cele 70 de saptamani cu anul al 20-lea al domniei ca fiind socotita de la inceputul coregentei. Ussher, cu o data de sfarsit usor diferita pentru cele 70 de saptamani, l-a urmat pe Petavius mutandu-l pe Artaxerxe, dar l-a abandonat pe Ptolemeu aici si a plasat moartea lui Xerxe cu 9 ani mai devreme decat data Canonului privind domnia lui Artaxerxe. Putini comentatori protestanti au urmat cronologia aceasta pentru Artaxerxe, dar timp de peste doua sute de ani Biblia Douay si tabelele de la finele multor editii KJV au folosit anii 467 si 454 i.Hr., propusi de Ussher, pentru Ezra 7 si Neemia 2.)
Ei au plasat visul lui Nebucadnetar in anul al 2-lea al domniei lui ca unic suveran, intercaland trei ani pentru instruirea lui Daniel, si calculau cei 70 de ani de la 606 la 536, la care au adaptat primul an al lui Cirus . Cu timpul, explicatia a ajuns sa fie luata de la sine inteleasa si sa fie considerata ca istorie veritabila si nu ca o presupunere.
Acum, insa, presupusele nepotriviri din Biblie au disparut cu totul in lumina documentelor aduse la lumina de arheologia moderna. Raportul este confirmat asa cum se prezinta, deoarece acum se stie ca: (1) Nebucadnetar era imparat cu cateva luni inainte de a fi inceput "primul an" al domniei lui; (2) instruirea lui Daniel – daca a inceput in anul de urcare pe tron a lui Nebucadnetar, a continuat in primul an si s-a terminat in anul al 2-lea – urma sa fie socotita ca durand trei ani prin calculul inclusiv folosit de obicei pe vremea aceea ; si (3) folosirea anului civil iudaic toamna-toamna face posibila socotirea celor 70 de ani incepand cu 606/05 pana la 537/36 i.Hr., fara a jongla cu domniile.
Datarea captivitatii de 70 de ani. – Daca anul intai al captivitatii de 70 de ani prezisa de Ieremia a fost 606/05 i.Hr., toamna-toamna – anul al 3-lea al lui Ioiachim, in care Daniel si altii au fost dusi la Babilon – atunci anul al 70-lea al acestei perioade a fost 537/36 i.Hr. Se va vedea, in plus, in sectiunea V ca repatrierea exilatilor sub Zorobabel, dupa decretul din anul intai al lui Cirus, poate fi fixata in mod rezonabil in anul acesta.
Inainte de a parasi perioada inceputului captivitatii, e necesar totusi sa se observe temeiul datarii fazei a doua si a treia a procesului. Acesta se gaseste in cronologia lui Ieremia, care a prezis robia de 70 de ani, si a lui Ezechiel, care fusese exilat la Babilonia impreuna cu Ioiachim.
Uniunea de Conferinte a Bisericilor Adventiste din Romania
