O trăsătură distinctivă a oamenilor este abilitatea oferită de Dumnezeu de a comunica în mod abstract, prin discurs, simboluri și cuvântul scris. Această capacitate nu este nicăieri exprimată ca în domeniul credinței. Comunicarea convingerilor religioase este esențială pentru abilitatea noastră de a explora sensul și scopul în viață, de a discuta despre valorile care ne ghidează acțiunile și de a ne împărtăși experiența pe măsură ce cunoaștem mai mult despre Dumnezeu.
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea sprijină cu fermitate libertatea de exprimare, în general, și libertatea de exprimare religioasă, în special. Deși libertatea de exprimare este garantată de articolul 19 al Declarației Universale a Drepturilor Omului, se fac, în continuare, eforturi pentru a limita exprimarea atât la nivel național și în cadrul Națiunilor Unite. La ambele niveluri, s-a acordat o atenție deosebită limitării exprimării care ofensează convingerile religioase ale ascultătorului. Adventiștii de ziua a șaptea susțin sensibilitatea și respectul în toate formele de comunicare. Suntem astfel preocupați cu privire la discursul conceput pentru a ofensa sensibilitățile religioase. Cu toate acestea, credem că cedarea dreptului de a controla discursul religios statului duce la apariția unei amenințări mult mai mari a autonomiei credincioșilor decât cea reprezentată de exprimarea ofensatoare. Într-adevăr, astăzi există numeroase exemple de state care invocă dorința de a proteja sentimentele religioase pentru a justifica reducerea forțată la tăcere a vorbirii religioase pașnice.
Opoziția noastră față de restricționarea discursului nu este fără excepții. Biserica recunoaște că, în anumite circumstanțe, exprimarea poate conduce la prejudicii semnificative, tangibil e, ale dreptului la siguranță fizică, ale dreptului la proprietate și alte drepturi similare. În astfel de cazuri foarte rare, recunoaștem responsabilitatea statului de a acționa pentru protejarea populației. Atunci când aceste limite sunt necesare, Biserica se așteaptă ca guvernele să formuleze restricții stricte pentru a aborda doar discursul periculos în cauză.
Biserica recunoaște responsabilitatea specială a celor aflați la putere pentru a comunica un mesaj care susține drepturile fundamentale ale omului, inclusiv toate dimensiunile libertății religioase. Această responsabilitate este în mod deosebit legată de guvernanți, care sunt, în general, într-o poziție unică de a încuraja respectul pentru drepturile poporului lor și, în special ale minorităților.
Recunoscând dreptul de a-și exprima liber convingerile religioase, adventiștii de ziua a șaptea acceptă responsabilitatea de a-și adapta discursul pentru a se asigura că este în concordanță cu învățăturile biblice. Aceasta include obligația de a fi atât de cinstiți cât și iubitori. Acest lucru este deosebit de important atunci când se discută o altă credință deoarece pasiunea religioasă poate duce la o percepere uni-dimensională a celorlalți. Onestitatea nu înseamnă doar prezentarea acurată a faptelor, ci și plasarea informațiilor în contextul corect. fapte care să ateste cu exactitate, dar, de asemenea, introducerea de informații într-un context precis. Adventiștii de ziua a șaptea vor fi conduși de legea iubirii a lui Hristos, în tot ce spun si fac. Atunci când darul vorbirii, oferit de Dumnezeu este folosit pentru a comunica în dragoste, îi vom binecuvânta nu numai pe semenii noștri, ci Îl vom onora pe Dumnezeu, care ne-a creat pe toți cu darul de a ne exprima.
Aceasta declaratie a fost aprobata si votata de catre Comitetul Administrativ al Conferintei Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, pe 23 iunie 2010, la sesiunea Conferintei Generale, desfasurata la Atlanta, Statele Unite ale Americii.
Sursa: www.adventist.ro
