Demersul teologic de mai sus pare pentru unii o spiritualizare sau o abstractizare a realităților cerești. Adesea se citează cuvintele scrise de EGW în cursul crizei Kellogg, susținătorul unui tip de panteism:
„În viitor, vor apărea amăgiri de orice fel, și avem nevoie de teren solid pentru picioarele noastre. Avem nevoie de stâlpi de susținere solizi pentru clădire. Să nu fie scos nici un singur țăruș din ceea ce Domnul a stabilit. Vrăjmașul va introduce teorii false, ca de exemplu, doctrina că nu există sanctuar. Acesta este unul din punctele în care va avea loc o îndepărtare de la adevăr" (RH May 25, 1905; CW53).
Se înțelege că un Dumnezeu impersonal, sau cel puțin care nu se manifestă niciodată și nicăieri într-o formă proprie, vizibilă, spațială,… un Dumnezeu care este sufletul universului, ca în diverse filozofii sau religii, nu este interesat de a locui într-un sens special, vizibil, într-un locaș al Său, unic, împreună cu creaturile inteligente. Dumnezeul medicului Kellogg locuia în natură și, în special, în organismul tuturor oamenilor. De aceea a numit el corpul uman „the living temple”,[64] iar un templu în cer nu-și mai avea rostul. Chiar unii AZS proeminenți l-au urmat pe Kellogg. Pentru a confirma că EGW se referea la teoriile care subminează doctrina sanctuarului, așa cum era filozofia lui Kellogg, sau doctrinele care neagă o fază sau ambele faze ale lucrării lui Iisus, este foarte potrivită declarația următoare din 1903:
"Aș putea spune mult cu privire la sanctuar; chivotul conținând legea lui Dumnezeu; capacul chivotului, care este tronul harului; îngerii de la marginile chivotului; și alte lucruri în legătură cu sanctuarul ceresc și cu marea Zi a Ispășirii. Aș putea spune mult cu privire la tainele cerului; dar buzele îmi sunt închise. N-am nici o înclinație să încerc să le descriu. Eu n-aș îndrăzni să vorbesc despre Dumnezeu așa cum dumneata, Dr. J. H. Kellogg ai vorbit despre El. El este înălțat și preaînalt, și slava Lui umple cerurile. Glasul Domnului este puternic; el face să tremure cedri Libanului. „Domnul este în templul lui cel sfânt; tot pământul să tacă înaintea Lui."[65]
În cazul lui A. F. Ballenger,[66] EGW s-a exprimat categoric împotrivă: "Știu că subiectul sanctuarului stă în picioare, în dreptate și adevăr, așa cum l-am susținut noi timp de mulți ani. Vrăjmașul este cel care conduce mințile unora pe cărări lăturalnice. Lui îi place când cei care știu adevărul devin absorbiți în colectarea de texte biblice pe care să le îngrămădească în jurul unor teorii eronate, care nu au temei în adevăr. Textele biblice folosite astfel sunt aplicate greșit; ele n-au fost date pentru a susține eroarea, ci pentru a întări adevărul. (Gospel Workers, p. 303. (1915). Noi nu trebuie să primim cuvintele acelora care vin cu un mesaj care contrazice punctele speciale ale credinței noastre". (1SM 160-62).
De aici, unii trag concluzia că noi trebuie să fim satisfăcuți cu copierea înțelegerii și argumentației moștenite de la pionieri (în special de la EGW). Situația poate fi uneori paradoxală, dar există o sursă sigură și fundamentală, care nu trebuie abandonată sau eludată în favoarea niciunei înțelegeri istorice, o sursă pe care trebuie s-o reafirmăm continuu:
"Noi putem învăța mult și ar trebui să cercetăm Scripturile în mod continuu, ca să vedem dacă aceste lucruri sunt așa [cf. exemplul bereenilor: FA 17:11]. Oamenii lui Dumnezeu trebuie să-și fixeze privirile acum asupra sanctuarului ceresc, unde ultima slujire a marelui nostru arhiereu în lucrarea de judecată este în progres,– acolo unde El mijlocește pentru poporul Lui."[67] sublinierea mea.
Referitor la privilegiul și datoria de a verifica personal și colectiv doctrinele pe care le susținem, Ellen White spunea în 1892:[68]
Nimeni nu are nici o scuză de a lua poziția că nu mai există nici un adevăr de descoperit, și că toate expunerile noastre biblice ar fi fără eroare. Faptul că anumite doctrine au fost susținute ca adevăr timp de mulți ani de poporul nostru, nu este o dovadă că ideile noastre sunt infailibile. Vârsta[69] nu va preface eroarea în adevăr, iar adevărul își poate permite să fie „fair” (deschis, nepărtinitor). Nici o doctrină adevărată nu va pierde nimic printr-o investigație minuțioasă.
________________________________________
NOTE
[64] http://www.sdanet.org/atissue/white/haloviak/hal-egw1.htm
[65] MR No. 213; Manuscript Releases Volume Four (1990), page 58; Let 253, 1903.
[66] Doctrina lui Ballenger despre sanctuar pornea de la premisa existenței unui sanctuar real bipartit în cer, ale cărui faze au fost: slujirea din Sfânta (cu Iisus-Melchisedec) înainte de Cruce, și slujirea din Sfânta sfintelor după Cruce, potrivit sugestiei din Evrei 9. Ballenger avea dreptate probabil în unele aspecte tehnice, dar era greșit ca mesaj. http://www.ex-sda.com/cast-out.htm
[67] The Review and Herald, November 27, 1883; Evangelism, 222-223.
[68] The Review and Herald, December 20, 1892; CW 35.
[69] Această referire la timp este destul de interesantă, în special când o punem alături de declarațiile Ellenei White privitoare la teoria lui Ballenger despre sanctuar. În acea împrejurare, Ellen White trimite la autoritatea scrierilor pionierilor, la autoritatea manifestării supranaturale a Duhului Sfânt prin viziuni în timpul în care pionierii au studiat și au pus bazele primelor doctrine AZS, și la autoritatea timpului („ultimii cincizeci de ani”) văzut ca un test (1SM 160-62). Reacția ei însă poate fi înțeleasă din persepctiva propriei experiențe. Ea avea încrederea că, dacă Biblia ar fi înțeleasă corect, nu ar exista nici o contradicție între mulțimea de texte adusă de Ballenger și credința istorică adventistă despre Sanctuar. Cred însă că, dacă scrisoarea ei despre fenomenul Ballenger este luată ca o atitudine suficientă, de principiu, pentru orice situație asemănătoare, o facem pe Ellen White să se contrazică flagrant cu sine. Până la urmă, tot Biblia rămâne temeiul învățăturii creștine, iar confruntarea diverselor citiri personale ale Bibliei este inevitabilă.
Sursa: http://www.florinlaiu.com/judecata-i-sanctuarul/declaratii-ale-ellenei-white-despre-opozantii-doctrinei-sanctuarului.php