Cartoful II – porunca si reclama
Un moment deosebit in raspandirea cartofului a fost acceptarea lui de catre populatia Prusiei. Recunoscand importanta cartofului in hrana populatiei, Frederic al II-lea, regele Prusiei, a emis ordonante, staruind asupra extinderii campurilor cu cartofi.
Frederic al II-lea nu s-a limitat doar la obligarea taranilor sa cultive cartofi. Ca sa demonstreze utilitatea plantei, pe mosiile sale avea campuri intinse de cartofi, lucrate si pazite de militari. Uneori, ca sa fie vazut de populatie, el consuma aceasta leguma stand intr-un balcon, ceea ce era o buna reclama.
Se povesteste ca, prin 1745, ca sa faca reclama, regele a trimis in piata unui targ o caruta de cartofi. Dupa ce soldatii au adunat cu tobele oamenii si le-au impartit cartofii, i-au sfatuit sa-i cultive si sa pregateasca din ei mancare. Curiosi, oamenii luau fiecare cativa cartofi. Unii, nerabdatori, rupeau cartoful in doua, il miroseau si apoi il aruncau. Altii, ascultau sfaturile si plantau cartofii, fara sa-i ingrijeasca cum trebuie, asa ca plantele piereau. Putini erau cei care aveau grija de ei.
Insa, Frederic al II-lea nu s-a descurajat. A trimis un nou transport de cartofi si, o data cu el, oameni care sa-i indrume pe cultivatori. Si asa, treptat, convingand pe unii, fortand pe altii, cartoful a devenit pentru populatia din Prusia o a doua paine, iar in „razboiul de 7 ani”, cand transporturile de cereale nu mai puteau sa se desfasoare normal, noua leguma si-a demonstrat calitatile, demonstrand ca poate inlocui painea de grau.
Observi? A fost nevoie de o porunca pentru ca oamenii sa introduca in alimentatia lor cartoful, iar porunca a fost cat se poate de intemeiata, deoarece cartoful nu era ceva rau. Regele Prusiei dorea doar binele celor pe care ii conducea.
Poate ca iti place sa fii independent si nu sa asculti de unele dintre poruncile lui Dumnezeu. Nu-ti plac regulile si interdictiile. Crezi ca El le-a dat degeaba? Crezi ca El iti vrea raul? Din contra! Insa, chiar daca pe moment iti pare ca poruncile sunt in plus, cand vei ajunge in momente de criza vei vedea cat de mult bine ti-au facut si de cat rau te-au scutit. Sa mai punem, oare, la socoteala si „pretul” neascultarii?
Cine pazeste porunca, isi pazeste sufletul; cine nu vegheaza asupra caii sale, va muri. (Proverbe 19:16)
Autor: Mirela Dascalu
