Unde a disparut tot timpul acela?
„Apoi a venit la ucenici, i-a gasit dormind, si a zis lui Petru: ’Ce, un ceas n-ati putut sa vegheati impreuna cu Mine! Vegheati si rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita; duhul, in adevar, este plin de ravna, dar carnea este neputincioasa’.” (Matei 26,40.41)
Am inteles cu adevarat valoarea timpului abia atunci cand am primit de la mama apelul telefonic prin care imi spunea ca sora mea murise intr-un accident, lovita de un sofer beat. Rebeca murise. Tovarasa mea de suflet, confidenta si adversara mea in discutii! Traise 22 de ani, 17 zile, 2 ore si 56 de minute. Nici un minut mai mult si nici un minut mai putin.
Pe prima pagina a Bibliei pe care ea mi-o daruise cu trei luni inainte, erau scrise cuvintele: „Pentru Tabitha, cu ocazia celei de-a 20-a aniversari a zilei tale de nastere. Cu dragoste, Rebeca”. Acestea erau urmate de pasajul din Matei 11,28-30: „Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati…”
In doar 22 de ani, Rebeca invatase un secret pe care multi dintre noi incercam inca sa-l invatam: acela de a accepta invitatia Domnului Isus de a veni la El, de a invata de la El si de a gasi usurare si odihna in El.
Cat de adesea ignoram invitatia Sa si facem ce vrem noi, pentru ca suntem prea ocupati! Programam prea multe intalniri si trecem grabiti prin viata. Ne luptam cu slujbele si cu relatiile, avem nopti de nesomn pentru copiii nostri, alergam la intalniri, facem cumparaturi, iar apoi ne oprim la biserica pentru o „odihna” rapida in Sabat dimineata, inainte de a incepe urmatoarea saptamana de alergare si stres. Dumnezeu desigur Se mira de inteligenta noastra. Instructiunile Lui sunt simple si directe: „Veniti la Mine”, dar se pare ca noi le uitam in graba noastra. O rugaciune in fata oglinzii de la baie, in timp ce tinem in gura o periuta de dinti, poate fi singurul nostru timp pentru Dumnezeu – pana cand ne loveste o tragedie.
Dumnezeu ne adreseaza invitatia de a reduce nivelul de stres, de a ne debarasa de problemele noastre si de a primi pacea Sa. Dar pentru aceasta trebuie sa inchidem televizorul, sa iesim de pe Internet si sa anulam activitati care nu zidesc decat eul, in loc sa ne stranga comori in cer.
Preda fiecare moment al vietii tale Domnului Hristos! Ia-ti timp sa-I incredintezi Lui poverile tale si ai incredere ca El te va sprijini in clipele grele.
Ai acceptat invitatia Domnului Hristos de a veni la El si de a-I da Lui poverile tale?
Tabitha Abel-Cooper
