[Material adaptat din Seventh-day Adventist Encyclopedia, a doua editie revizuita (Hagerstown, Md.: Review and Herald Publishing Association, 1996), vol. A-L, pag. 503-506.]
Fundatia Ellen G. White , este o organizatie creata prin vointa si testamentul lui Ellen G. White pentru a actiona ca agent ce are in custodie scrierile ei si-i administreaza avutul, "dirijand prin aceasta instituie afacerile", "asigurand tiparirea de noi traduceri" si "tiparind compilatii din propriile mele scrieri". Testamentul ei, datat 9 februarie 1912 (reprodus in intregime in Appendix Q, in lucrarea lui F. D. Nichol : Ellen G. White and Her Critics), a numit cinci lideri ai bisericii care sa serveasca drept consiliu de administratie : Arthur G. Daniells, presedintele Conferintei Generale; William C. White, fiul ei; Clarence C. Crisler, secretar; Charles H. Jones, manager al Pacific Press; si Francis M. Wilcox, editorul de la Review and Herald. Patru din cei cinci erau membrii ai Comitetului Executiv al Conferintei Generale.
Numirea in admistratie era pe viata, Ellen White asigurand ca "daca in randul administratie numite va apare, dintr-un motiv sau altul, vreun loc vacant, sau daca acest lucru se va intampla in randul succesorilor acestora, majoritatea restului administratiei este imputernicita si indrumata prin prezenta sa completeze acel loc vacant prin numirea unei alte persoane potrivite"; sau daca acest aspect este mult prea dificil de realizat, Comitetul Executiv al Conferintei Generale va numi pe cineva care sa ocupe locul vacant. Testamentul stipuleaza ca majoritatea beneficiilor din drepturile de autor existente si potentiale, ce rezulta din cartile ei, sa fie administrate de acest consiliu. (Pentru informatii suplimentare, vezi Appendix B, "The Settlement of Ellen G. White’s Estate," in volumul 6 al biografiei scrise de A. L. White despre Ellen White: Ellen G. White: The Later Elmshaven Years.)
La moartea lui Ellen White, in 16 iulie 1915, acest consiliu auto-perpetuant a inceput sa functioneze. Acest consiliu a lichidat curand proprietatea imobiliara a lui Ellen White, ce consta in principal dintr-o proprietate in Elmshaven, St. Helena, California, si dupa aceea a continuat sa se ingrijeasca de proprietatile ei literare. Conform termenilor testamentului, aceste responsabilitati cuprindeau trei zone: (1) posesiunile din drepturile de autor ale scrierilor sale si grija promovarii limbii engleze in aceste lucrari; (2) pregatirea manuscriselor, promovarea traducerilor si publicarea lucrarilor ei in alte limbi; si (3) pastrarea dosarelor cu manuscrise, a altor dosare si selectarea subiectelor culese din dosarele manuscriselor lui Ellen G. White in vederea publicarii lor. Astazi, pe masura ce au trecut anii, consiliul poarta mai departe aceasta responsabilitate� facand cunoscut adventistilor de ziua a saptea si altora pe doamna White si lucrarile ei.
Organizarea. Consiliul original. Cand a fost organizat acest consiliu, in 1915, A. G. Daniells servea in calitate de presedinte. Secretariatul, dupa ce a fost tinut o sucurta vreme de C. C. Crisler, i-a trecut lui W. C. White, singurul membru al administratiei care si-a dedicat intreaga sa munca acestei administratii. El a ocupat aceasta functie pana la moartea sa in 1937. Intre 1915 si 1937 activitatea aceasta fost desfasurata la Elmshaven intr-o cladire de birouri inchiriata, a carei pivnita a adapostit materialele lui Ellen G. White.
De-a lungul a 19 ani, echipa originala a lucrat impreuna, pe langa atributiile lor obisnuite, (1) publicand 10 compilatii postume (pentru o bibliografie a cartilor lui Ellen G. White, vezi White, Ellen G., Writings of, si Appendix D din lucrarea Comprehensive Index to the Writings of Ellen G. White); (2) producand o lucrare de 865 de pagini cu titlul: Comprehensive Index to the Writings of Ellen G. White, publicata in 1926; (3) ducand mai departe meticuloasa lucrare de indexare a dosarelor cu manuscrisele produse de Ellen G. White; si (4) conform sfatului inaltilor functionari ai Conferintei Generale din 1933 si 1934, asezand temelia pentru o continuare a administrarii perpetue. Pasii care au fost facuti pentru a asigura perpetuarea administratiei au fost: (a) in 1933 administratia, ca si corp ales, a format o fundatie conform legilor statului California "pentru a duce mai departe si pentru a realiza generoasele prevederi ale testamentului si a ultimei dorinte avute de raposata Ellen G. White"; (b) Conferinta Generala a fost de acord sa puna la dispozitie un suport financiar adecvat pentru lucrare administratiei, sub forma unui buget anual; administratia, in schimb, urma sa puna la dispozitia Conferintei Generale toate veniturile realizate de cartile lui Ellen G. White; (c) s-a cazut de acord ca proprietatea si activitatea administratiei, intr-un viitor apropriat, sa fie mutata la Washington, D.C., plasandu-se astfel langa sediul mondial al bisericii.
Perioada de tranzitie. Cand trei dintre membrii administratiei originale au decedat � unul in 1935 si doi in 1936 � locurile vacante au fost completate in armonie cu sfaturile testamentului si pe baza statutului legal al fundatiilor din 1933. Secretarul cu norma intreaga, W. C. White, a decedat la data de 1 septembrie 1937. Lucrarea lui a fost preluata de catre fiul sau, Arthur L. White, care timp de noua ani servise ca secretarul personal al tatalui sau si patru ani ca secretar asistent al Fundatiei White. Activitatea Fundatiei White s-a mutat la Conferinta Generala, Washington, D.C., in luna ianuarie a anului 1938.
Organizarea in prezent. Odata cu solicitarile ce le presupune cresterea continua a bisericii si datorita numarului tot mai mare de reprezentanti, in 1950 administratia a crescut numarul membrilor de la cinci, la sapte, iar in 1958 a operat amendamente in statutul legal al fundatiei pentru a permite o administratie de noua reprezentanti, sapte fiind membrii pe viata, iar doi pe termenul ce corespunde perioadei pentru care a fost ales personalul Conferintei Generale (la origine au fost patru ani, dar acum sunt cinci ani). In 1970 consiliul de administratie a crescut la 11; in 1980, la 13; si in 1985, la 15. Numarul membrilor alesi pe viata este de cinci, in mod obisnuit. La intalnirile prilejuite de sfarsitul mandatului de cinci ani, consiliul alege secretarul si secretarii asociati, ca de altfel si functionarii fundatiei, dupa cum este prevazut in statutul fundatiei.
Relatiile cu Conferinta Generala. De-a lungul anilor s-a ajuns la relatii stranse de activitate intre administratia Fundatiei White si Conferinta Generala. Cei mai multi membrii ai consiliului de administratie sunt membrii ai Comitetului Executiv al Conferintei Generale. Promovarea tiparirii materialelor Ellen G, White, alocarea de fonduri in vederea asistarii publicarii cartilor lui Ellen G. White in alte limbi si a planurilor de promovare a Spiritului Profetiei in general, inclusiv pregatirea de materiale pentru Sabatul anual dedicat Spiritului Profetiei, desi intim legate de activitatea consiliului de administratie al Fundatiei White, fac totusi ca aceste probleme sa fie in afara sferei de directa responsabilitate a Comitetului Executiv. Acestea probleme sunt conduse printr-un sub-comitet, cunoscut sub numele de Comitetul Spiritului Profetiei. Comitetul include mai multi membrii ai consiliului de administratie ai Fundatiei White. Sarcinile acestui comitet si activitatea relationala dintre Comitetul Conferintei Generale si Fundatia White sunt de regula stipulate in acordul intalnirii Comitetului Conferintei Generale si al consiliul de administratie al Fundatiei White din 10 octombrie 1957. Exista o sincronizare si, in acelasi timp, o suprapunere de responsabilitati. Cu toate acestea, este mentinuta o activitate relationala linistita intre cele doua organizatii.
Activitatea Fundatie White. Activitatea de rutina. Personalul salariat: (1) pazeste si mentine inregistrarile aflate in custodia consiliului de administratie si le indexeaza, in asa fel incat sa poata servi bisericii; (2) administreaza drepturile de autor ale lucrarilor lui Ellen G. White; (3) conduce cercetarile legate de aceste lucrari si de materialele istorice aflate in legatura cu acestea; (4) raspunde intrebarilor ce sunt puse Fundatiei White in intrevederi personale si in corespondenta internationala; (5) asambleaza, atunci cand consiliul de administratie autorizeaza acesta, materiale pentru compilatii ale scrierilor lui Ellen G. White; (6) se ingrijeste, impreuna cu Comitetul Spiritului Profetiei, de raspandirea publicarii acestor scrieri in diferite limbi si face, in acelasi timp, selectiunile sau prescurtarile care au fost solicitate si autorizate; (7) indeplineste sarcinile in biserica, la nivel institutional si la nivelul vizitelor din camp, dupa cum o cer nevoile si cele mai inalte interese ale avansarii lucrarii bisericii; (8) organizeaza vizite la locurile istorice de interes denominational, in special in statele din New England; si (9) pregateste articole, lectii prin corespondenta si materiale sub forma de text.
Lucrari de valoare speciala pentru biserica sunt : patru volume Comprehensive Index to the Writings of Ellen G. White (1962, 1992); sase volume de articole tiparite facsimil ale lui Ellen G. White din periodicele Present Truth si Review and Herald; patru volume de articole ale lui Ellen G. White din periodicul Signs of the Times; articolele lui Ellen G. White: Youth’s Instructor; volumul Periodical Resource Collection; sase volume ale biografiei lui Ellen G. White, scrise de A. L. White; si lucrarea The Published Writings of Ellen G. White on Compact Disc (disponibila pe CD-ROM), un instrument de inestimabila valoare pentru posesorii de computere.
Birouri de filiale si centre de cercetare . Fundatia White detine trei filiale ce functioneaza ca centre de cercetare � la Andrews University, Berrien Springs, Michigan; la Loma Linda University, Loma Linda, California; si la Oakwood College, Huntsville, Alabama. Aceste birouri detin duplicate ale documentelor lui Ellen G. White si a altor materiale istorice ce se afla in sediul central al Conferintei Generale. Incepand din 1974, Fundatia White a infiintat Centre AZS de Cercetare Ellen G. White in campusurile a 11 colegii adventiste de ziua a saptea aflate in afara Americii de Nord, in tarile : Argentina, Australia, Brazilia, Marea Britanie, India, Corea, Mexic, Nigeria, Filipine, Rusia, si Africa de Sud.
Folosirea materialelor manuscris ale lui Ellen G. White . In ultimul an al vietii sale, Ellen G. White elabora adesea lucrari gata pentru publicare din cele 50 000 de pagini de dosare-manuscris unice. Dupa decesul ei, consiliul de administratie al fundatiei a continuat sa elaboreze compilatii din aceste materiale. Aceste manuscrise constituie o baza inestimabila de dosare cu inregistrari istorice si cu sfaturi pentru biserica. Drepturile de autor ale acestor manuscrise apartin doar consiliului de administratiei White.
In vreme ce scrierile publicate ale lui Ellen White sunt disponibile pentru cercetare, scrisorile nepublicate, manuscrisele si alte materiale din dosarele lui Ellen G. White nu sunt in regim de arhiva publica. Natura sfanta a acestor dosare si natura confideniala a multora dintre comunicarile din aceste dosare impune ca acestea sa fie ingrijite si folosite cu responsabilitate. Chiar si manuscrisele care au o valoare istorica de prima insemnatate nu pot fi folosite intr-o maniera absolut seculara. "Lucrurile duhovnicesti trebuie tratate [sau intelese � n.t.] duhovniceste� (The Desire of Ages, pag. 55; vezi si 1 Cor. 2:14). Datorita acestui lucru, de-a lungul primelor decade care au urmat decesului lui Ellen White, au fost stabilite reguli de intrebuintare si de permitere a accesului la aceste manuscrise nepublicate, care, in cele din urma au fost publicate in 21 de volume cunoscute sub numele de Manuscript Releases. In recent, regulile restrictive au fost adaptate nevoilor unor cercetari mai amanuntite.
Functionarii consililului de conducere. Cei doi functionari sefi ai consiliului sunt presedintele si secretarul. Presedintele este de asemenea si presedintele fundatiei. Secretarul nu serveste doar ca secretar al consiliului ci si ca secretar executiv al organizatiei, fiind responsabil de operatiunile zilnice ale functionarilor si a celorlalti angajati. Incepand din 1915, cand a intrat in vigoare testamentul lui Ellen G. White, Fundatia White a avut 10 presedinti si 6 secretari.
Presedinti: A. G. Daniells, 1915-1935; J. E. Fulton, 1935-1936; J. L. Shaw, 1936-1937; F. M. Wilcox, 1938-1944; M. E. Kern, 1944-1951; D. E. Rebok, 1952; A. V. Olson, 1952-1963; F. D. Nichol 1963-1966; W. P. Bradley, 1966-1980; Kenneth H. Wood, 1980- .
Secretari: William C. White, 1915-1937; Arthur L. White, 1937-1978; Robert W. Olson, 1978-1990; Paul A. Gordon, 1990-1995; Juan Carlos Viera, 1995-2000; James R. Nix, 2000- . .
Cum sa contactati Fundatia Ellen G. White
Ellen G. White Estate
12501 Old Columbia Pike
Silver Spring, MD 20904-6600 U.S.A.
Telefon: 301 680-6540
FAX: 301 680-6090
E-mail: mail@WhiteEstate.org
Sursa: www.adventist.ro
