Relatia dintre diabet, hipertensiune arteriala si cardiopatia ischemica
Cele mai multe persoane cu tensiunea arteriala mare au si concentratia de insulina in sange mai mare, iar aceasta este premiza pentru debutul diabetului. Insulinemia mare apare de obicei inainte ca sa creasca in sange colesterolul si trigliceridele care sunt la originea cardiopatiei ischemice. Insulina marita in sange este adesea asociata cu obezitatea, in special cu acea obezitate in care grasimea se depune pe abdomen.
HTA impreuna cu colesterolul si trigliceridele crescute deterioreaza intima vaselor de sange. HTA antreneaza hiperglicemia si, in mod secundar hiperinsulinismul. Hipertensivii trebuie sa-si controleze colesterolul si trigliceridele sanguine. Majoritatea hipotensoarelor au efect hiperinsulinemic. Scaderea tensiunii arteriale fara scaderea concentratiei de insulina are ca rezultat tot cardiopatia ischemica.
inaintea debutului clinic al diabetului, organismul utilizeaza ineficient glucoza si apare intoleranta la glucoza. Pentru a obliga organismul sa lucreze mai bine, se produce mai multa glucoza. Astfel apare in sange mai multa insulina. Aceasta contribuie la deteriorarea peretelui arterial si la cresterea colesterolemiei si trigliceridemiei, ceea ce duce la cardiopatie eschemica.
Cand cantitatea de insulina devine insuficienta, creste concentratia de glucoza in sange si astfel se instaleaza diabetul zaharat tip II. Cand diabeticii sunt tratati cu insulina, concentratia acesteia in sange este mare si favorizeaza ingrosarea arterelor si cardipatia ischemica.
Obezitatea este la baza aterogenezei. Faceti exercitii fizice zilnic. Acestea fac mai usoara difuziunea glucozei in celula si faciliteaza captarea ei de catre receptorii celulari. Reduceti aportul de dulciuri la minimum. La sobolanii care mananca multa fructoza, apare rezistenta la glucoza, creste insulina in sange si cresc grasimile ceea ce duce la hipertensiune arteriala.
Accidentul vascular cerebral
AVC este marea drama a creierului prin tulburarea aportului de sange cu oxigen si substante nutritive, fie prin obstacol (coagul de sange, fragment de aterom, s.a.) – AVC ischemic, fie prin ruperea unui vas cerebral – AVC hemoragic.[iii]
AVC reprezinta cca. 2/3 din bolile neurologice peste varsta de 60 ani; este, de asemenea, o cauza majora de moarte, situandu-se pe locul 3, dupa bolile de inima si cancer. Dintre persoanele peste 50 ani, 2 din 10 au o leziune ateromatoasa severa a uneia din cele patru artere principale care iriga creierul.
Pentru Romania, anual, 45.000 oameni sufera un AVC, iar 30.000 mor prin aceasta suferinta. Putem noi sa limitam dezastrele acestui flagel? inainte ca medicul sa devina necesar, fiecare dintre noi poate sa influenteze factorii de risc ai imbolnavirii vasculare, cu conditia sa-i cunoasca si sa fie suficient de intelept si perseverent, pentru a-si modifica stilul de viata, dintr-unul care atrage boala, intr-unul care promoveaza sanatatea. Factorii care influenteaza starea noastra de sanatate tin in mare masura de obisnuintele noastre zilnice, de felul cum muncim, cum ne alimentam, cum, cat si cand ne odihnim, daca folosim sau nu toxicele uzuale (alcool, tutun, cafea, droguri sau medicamente in exces si fara prescrierea medicului) si nu in ultimul rand de exchilibrul nostru sufletesc.
Deseori, cauzele imbolnavirii si factorii de risc ai unui AVC survenit la 60 de ani, in pragul pensiei, pot fi regasiti de-a lungul zecilor de ani de injurie a propriului organism, incepand din tinerete si uneori chiar din copilarie.
Pornind de la obiceiuri nesanatoase de viata, s-ar zice ca o confererie de boli isi dau mana pentru a ne conduce in mormant. De pilda un gurmand, o fiinta care nu mananca pentru a trai, ci traieste pentru ca sa manance, mai degraba mult si prost (pentru sanatate), decat putin si bun. Printr-o alimentatie excesiva creste greutatea corporala si ajunge obez: in primul stadiu provoaca invidie (\’ce bine arata!\’), apoi ilaritate, a devenit deja caraghios, pentru ca in ultima instanta sa devina obiect de compatimire (\’vai, in ce hal a ajuns!\’).
Fiecare kilogram in plus este o greutate pe care trebuie sa o cari dupa tine, si de aici capcana sedentarismului – un deserviciu adus vietii, care inseamna miscare. Importanta este, nu doar cantitatea alimentelor, ci si calitatea lor. Cand felurile de mancare inoata in grasime, cand desertul si dulciurile alcatuiesc inca un pranz dupa cel pe care abia l-am terminat, atunci cantitatea si proportia diferitelor grasimi (v. sectiunea nutritie) care se regasesc in sange, devin favorabile aterosclerozei si diabetului.
Adaugati la aceasta si sarea, care pentru multi dintre noi depaseste de cca 3 ori necesarul zilnic rezonabil de 3-5g.
Acestea fiind zise, avem deja la dispozitie schema simplificata a verigilor patogenice ale AVC: stil de viata nesanatos – obezitate – si/sau diabet – ateroscleroza – hipertensiune arteriala si celelalte boli de inima.
Hipertensiunea arteriala, boala care nu provoaca prin ea insasi durere, este tolerata cu inadmisibila indiferenta; bolnavul afla prea tarziu ca hipertensiunea este principalul factor cauzal al paraliziei prin accident vascular cerebral. Cifrele sunt mai mult decat edificatoare: 15 – 20% din semenii nostri sufera de HTA, adica unul din cinci, si iata de ce ar trebui sa va spuneti: nu cumva sunt eu acela? in Romania sunt cca 2.000.000 de hipertensivi; aproape un milion dintre acestia nu-si cunosc boala (40%), iar dintre acestia, 800.000 nu fac aproape nimic pentru a o trata. Raman 200.000 care isi urmaresc regulat TA, fac tratament dietetic si medicamentos, astfel ca sa nu depaseasca valorile de 140/70 sub 40 ani, de 150/80 intre 41-65 ani si 160/90 mm Hg peste 65 ani, indepartand riscul unei paralizii prin AVC.
Ati observat, probabil ca in acest scurt expozeu, ne-am ocupat prea putin de semnele AVC, aceasta pentru ca, prin excelenta, in aceasta boala este mai bine sa previi decat sa tratezi; o data drama declansata, ravagiile ei sunt de neinlaturat.
Totusi, trebuie spus ca deseori un accident major, constituit cu paralizie, este precedat de semne premonitorii sau atacuri ischemice tranzitorii; un tratament adecvat aplicat intr-un serviciu de neurologie, poate stopa procesul patologic in curs de constituire, limitand drama si facand recuperarea mult mai eficienta.
Deficite motorii – slabirea fortei la unul sau la ambele membre de aceeasi parte, o asimetrie faciala sau simple amorteli – mai putin cele simetrice, tulburari de vorbire, de echilibru, de vedere, de inghitire – fac necesara prezentarea de urgenta la neurolog.
De asemenea, oricat de grava ar fi situatia unui bolnav cu AVC – chiar in stare de coma profunda, trebuie sa renuntam la prejudecata ca transportul ar fi contraindicat. Cu maximum de urgenta si precautie, bolnavul va fi adus intr-un serviciu de terapie intensiva neurologica, pentru a-i oferi sansa supravietuirii si recuperarii.
Diabetul zaharat
Diabetul zaharat este o boala care apare atunci cand este alterat metabolismul glucidic din cauza lipsei sau insuficientei insulinei produse de pancreasul endocrin, insulele Langerhans. Peretii celulari sunt compusi din molecule de grasime care separa lichidele extracelulare de cele intracelulare. Glucoza se dizolva usor in apa, dar patrunde foarte greu prin peretii grasi ai celulelor. Insulina ajuta glucoza sa traverseze aceasta bariera de grasime. Cand nu este insulina, concentratia de glucoza in sange creste. Diabetul nu poate fi vindecat in prezent, dar poate fi controlat, si alimentatia joaca un rol foarte important in acest control.
Consecintele diabetului netratat. Din cauza lipsei sau ineficacitatii insulinei, concentratia de glucoza in sange (glicemia) creste. Atunci cand ajunge la un anumit prag, glucoza trece in urina (glucozurie) antrenand o mare cantitate de apa, ceea ce determina cresterea cantitatii de urina. Aceasta face ca organismul sa se deshidrateze si apare setea. Alte simptome obisnuite sunt starea de oboseala, pierderea in greutate, ambliopie (diminuarea acuitatii vizuale), foame anormala, infectii ale pielii si inrosiri ale pielii (rash cutanat).
Complicatii. Cele pe termen scurt sunt hipoglicemia (concentratia scazuta de glucoza in sange) si hiperglicemia (concentratia crescuta de glucoza in sange). Pe termen lung, complicatiile redutabile ale DZ sunt angiopatia diabetica cu cardiopatie ischemica, insuficienta renala, ischemie periferica, neuropatie diabetica, retinopatie diabetica cu orbire, nefroangioscleroza, impotenta la barbati, infectii. Daca diabetul e tinut sub control, toate acestea sunt prevenite.
Tipuri de diabet zaharat. Sunt doua tipuri mari de diabet zaharat si inca unul, mai putin intalnit. Ele apar in situatii diferite.
Tipul I. Diabetul zaharat insulino-dependent. in acest tip, pancreasul nu produce deloc insulina. Afectiunea apare de obicei in copilarie. Pacientul trebuie sa faca tratament cu insulina injectabila de doua ori pe zi toata viata. Se crede ca exista un deficit imunitar si ca un virus ar putea fi responsabil de distrugerea celulelor beta din pancreas la cei predispusi.
Tipul II. Diabetul zaharat non-insulino-dependent. in acest tip de diabet pancreasul produce insulina, dar in cantitati insuficiente pentru a putea controla glicemia satisfacator. Uneori pancreasul produce insulina, dar celulele sunt rezistente la actiunea ei si nu-i permit introducerea glucozei in celula unde poate fi transformata in energie. Pentru ca concentratia de glucoza in sange creste, pancreasdul poate elibera foarte multa insulina. Acest tip de diabet se intalneste la obezi peste varsta de 40 de ani.
Diabetul gestational. Al treilea tip de diabet se intalneste la gravide care dezvolta simptomele diabetului in timpul celei de-a doua jumatati a perioadei de sarcina, iar dupa nastere ele dispar. Aceste femei se vor imbolnavi probabil mai tarziu de diabet daca devin obeze.
Alimentatia diabeticului. Bolnavii diabetici au aceleasi nevoi nutritive ca si ceilalti oameni. Ei au nevoie de o alimentatie echilibrata si variata. Trebuie sa foloseasca minimum de portii de fructe si sucuri de fructe. Alimentatia care mentine greutatea optima a organismului este cea mai buna masura de aparare impotriva diabetului de tip II. Diabeticii au un risc mult mai mare de boli cardiovasculare decat populatia generala, deci se recomanda o alimentatie saraca in grasimi, in special saturate, si colesterol.
Glucidele, mai ales cele complexe, trebuie sa aduca 50% din totalul caloriilor pe zi. Consumul de fibre trebuie sa fie destul de mare pentru a controla mai bine concentratia de glucoza in sange. Se recomanda mai ales fibrele solubile din fructe, legume, vegetale, produse de ovaz si fasole uscata. Fibrele solubile formeaza un gel in jurul substantelor nutritive si in felul acesta incetinesc absorbtia si previn cresterea brusca a glicemiei. Folosirea leguminoaselor uscate regleaza destul de bine glicemia. Zaharurile simple ca zaharul de bucatarie pot fi folosite de un diabetic daca sunt amestecate adecvat cu alte substante nutritive, devenind parte integranta din compozitia alimentelor respective.
Consumul prea mare de proteine poate conduce si agrava afectarea renala. Alegeti proteine care sunt combinate cu putine grasimi, asa cum sunt proteinele vegetale. Leguminoasele uscate sunt in mod deosebit recomandate pentru ca au putine grasimi si multe fibre.
Bolnavii care fac tratament cu insulina au nevoie de un aport alimentar echilibrat. Trei mese principale mai mici si trei gustari pe zi de obicei controleaza mai bine glicemia decat trei mese mai mari. Atat mesele principale cat si gustarile trebuie servite la ore fixe. intarzierile sau sarirea peste un pranz poate determina hipoglicemie. Alcoolul trebuie evitat, deoarece agraveaza neuropatia si angiopatia. Bauturile ce contin cofeina trebuie evitate pentru ca dezechilibreaza glicemia.
Alimentatia vegetariana satisface necesitatile nutritive ale diabeticului. Combinarea cerealelor cu leguminoasele uscate procura proteine de buna calitate fara grasimi saturate si fibre. Fructele si legumele vor furniza vitamine, substante minerale si fibre care diminueaza absorbtia glucozei.
Exercitiile fizice modifica metabolismul glucozei si insulinei asa incat pranzurile trebuie corelate cu activitatea fizica. in timpul exercitiului fizic, glucoza patrunde mai bine in celula si este nevoie de mai putina insulina. intr-un studiu de sanatate facut pe adventisti, cercetatorii au gasit ca adventistii care consuma carne au o mortalitate prin diabet de 3,8 ori mai mare decat adventistii vegetarieni. Cei care consuma multe fructe si legume au un risc mai mic.
Obezitatea
Greutatea corpului e influentata de aportul si consumul de energie. Organismul e foarte eficient in a stoca energia care nu se afla sub forma de grasimi. Studiile au evidentiat faptul ca unii oameni stocheaza mai eficient decat altii si de aceea trebuie sa manance mai putin pentru a-si mentine greutatea normala. Cu varsta, organismul are nevoie de mai putina energie pentur ca si energia consumata este mai mica si pentru ca metabolismul bazal necesar intretinerii functiilor vitale este mai mic.
Indicele nutritional Normal = 20-25; Obezitate gradul I = 26-30; Obezitate gradul II = 31 +; Obezitate gradul III = 40 +. Indicele nutritional este egal cu greuattea corpului (in kg) impartit la inaltime (in metri) la patrat. IN = G(kg)/IxI(m); IN = indice nutritional; G = greutatea corpului; I = inaltimea corpului. Exemplu: G = 70 kg; I = 1,8 m: 1,8×1,8 = 3,26; IN = 70/3,26 = 21,4.
Raportul talie/solduri. Studii recente arata ca forma corpului poate fi un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Un raport al diametrelor transversale de la talie si sold 1:1 este ideal pentru barbati, in timp ce la femei trebuie sa fie de 0,85:1. Forma de para este mai buna decat cea de mar.
Obezitatea si riscul crescut de imbolnavire. Obezitatea creste riscul bolilor cardiovasculare de 3,3 ori. Ea creste riscul de diabet, hipertensiunea arteriala, dereglari ale metabolismului lipidic si unele cancere. Este o relatie directa intre presiunea sanguina ridicata si greutatea corporala. Cu cat greutatea este mai mare, cu atat tensiunea arteriala este mai mare. Dupa 40 de ani, obezii au un risc mai mare de diabet decat normoponderalii. Afectiunile vezicii biliare sunt mai frecvente la obezi. Cancerul de san si prostata este mai ridicat la obezi.
Osteoporoza
Osteoporoza este o boala in care densitatea osului este scazuta din cauza pierderii de calciu. Oasele au in compozitie calciu si fosfor impregnate intr-o matrice de colagen. Calciul intra si iese permanent din os pentru a mentine constanta concentratia sa din sange (calcemia). Cand in sange este prea mult calciu, acesta este inmagazinat in os, iar concentratia din sange scade. Cand concentratia de calciu din sange este prea mica, atunci el este demobilizat din os si calcemia se echilibreaza. Cand calcemia ramane mica mult timp, calciul din os nu mai e inlocuit si structura osului devine mai fragila, ceea ce este cunoscut sub numele de osteoporoza.
Ratia dietetica recomandata pentru Calciu (Ca): 800 mg barbati si femei adulte; 900-1300 mg gravide si mame care alapteaza; 800-1400 mg adolescenti; 1500 mg femei postmenopauza.
Densitatea oaselor incepe sa scada atat la barbati cat si la femei in jurul varstei de 40 de ani. Prezenta hormonilor estrogeni la femei inainte de menopauza ajuta la mentinerea densitatii osoase. Dupa menopauza, cand nu se mai sintetizeaza hormoni estrogeni, densitatea osoasa la femei scade foarte repede. Din aceasta cauza, femeile de peste 50 de ani sunt mai expuse la fracturi osteoporotice decat barbatii. Alti factori de risc sunt: lipsa exercitiului fizic, fumatul, alcoolul si o alimentatie saraca in calciu si bogata in proteine (carnea este bogata in proteine). Un aport crescut de proteine creste nevoia de calciu.
Calciu din surse vegetale: leguminoase uscate: fasole uscata, soia, naut, arahide, tofu; legume si zarzavaturi cu frunze verde inchis: spanac, sfecla de zahar, broccoli, nap, conopida, patrunjel; fructe: smochine uscate, caise, stafide, rabarbar, lamai, portocale.
Deoarece femeile obeze sintetizeaza mai mult estrogen decat femeile slabe, primele au o densitate mai mare a oaselor. De asemenea mamele care au nascut copii multi si care i-au alaptat la san mult timp, au o densitate osoasa mai mare. Aceasta se intampla probabil din cauza absorbtiei marite a calciului in timpul graviditatii si lactatiei.
Profilaxie. incepeti sau continuati exercitii aerobice, de 3-5 ori pe saptamana cate cel putin 30 minute fiecare sedinta. incepeti si continuati un aport zilnic adecvat de calciu.
Desi este considerata o boala a batranetii, osteoporoza poate fi prevenita inca din adolescenta. Un aport corespunzator de calciu la tinerete va asigura o densitate osoasa optima. La maturitate, densitatea osului incepe sa scada. Cu cat densitatea lui a fost mai mare, cu atat depletia resurselor de calciu se face mai greu. Odata declansata osteoporoza, trebuie inceput tratament imediat pentru a o stopa, dar refacerea rezervelor de calciu de obicei nu se realizeaza. De cele mai multe ori, fracturile sunt cele care atrag prima data atentia asupra bolii.
Efectele unor substante nutritive si medicamente asupra metabolismului calciului
S-au facut studii care arata ca pierderea de calciu este cu atat mai mare cu cat mai mare este aportul de fosfor. Fosforul se gaseste din belsug in carne, in special cea prelucrata industrial, peste, pasare, racoritoare si branza prelucrata. Suplimentele de zinc pot creste pierderea de calciu, daca aportul de calciu nu este suficient. Un consum mare de proteine mareste pierderea de calciu pe cale renala.
Sunt cateva medicamente care determina pierderea de calciu. Antiacidele ce contin aluminiu provoaca o pierdere considerabila de calciu prin urina. Alte doua medicamente sunt corticosteroizii si hormonii tiroidieni de substitutie. Efectele lor se fac simtite atunci cand sunt luate o perioada mai indelungata de timp.
Concluzie. Laptele este considerat cea mai buna sursa de calciu, dar cei care nu consuma produse lactate pot obtine calciul din multe alte surse. Considerata de multi ca o boala inevitabila a batranetii, osteoporoza poate fi prevenita in mare parte. Copiii trebuie invatati ca baza unor oase puternice, sanatoase, se pune in tinerete. Pentru a fi siguri ca achizitionam calciul de care avem nevoie, trebuie sa avem un stil de viata echilibrat, ceea ce implica: o dieta echilibrata; exercitiu fizic regulat; abstinenta de la folosirea tigarii si alcoolului
__Dr. Sandulache Sorin____________________________
