Hipertensiunea arteriala
Presiunea sanguina, respectiv tensiunea arteriala se masoara cu tensiometru, iar etalonarea se face in milimetri coloana de mercur (mm Hg). Se masoara doua tipuri de presiuni arteriale – sistolica si diastolica (sau maxima si minima). Presiunea sistolica este data de contractia muschiului inimii care arunca sangele in artere facandu-le sa se destinda. Presiunea diastolica se refera la presiunea din artere atunci cand inima se relaxeaza si este data de contractia peretelui arterial. Odata cu scaderea distensibilitatii peretelui arterial datorita atero si arteriosclerozei, valorile TA tind sa creasca. Este ceea ce se numeste HTA esentiala; alte afectiuni, intre care cele renale, ocupa un loc important, pot genera, de asemenea HTA.
Presiunea arteriala poate varia de la zi la zi si de la un moment al zilei la altul. in general, ea creste cu varsta in tarile mai dezvoltate economic. Lucrul acesta nu se intampla in tarile in curs de dezvoltare. O presiune arteriala ridicata determina un risc inalt de accident vascular cerebral si creste ritmul arteriosclerozei.
Factorii care afecteaza presiunea sangelui. S-a gasit o relatie foarte stransa intre obezitate si presiunea sangelui. Presiunea sangelui creste odata cu greutatea. Cand obezii slabesc, se observa si o reducere a presiunii sanguine. Se pare ca ereditatea are un rol mare in cresterea tensiunii arteriale. Factorii alimentari care au un rol in influentarea tensiunii arteriale sunt sodiul, potasiul si alimentatia vegetariana sau cea cu aport redus de grasimi.
Sodiul. in unele populatii, unde aportul de sodiu este redus (sub 4g/zi), hipertensiunea arteriala este foarte rara, iar presiunea sangelui nu creste cu varsta. Cercetarile arata ca acesti oameni sunt mai sensibili la cantitatea de sodiu din alimente decat altii. O reducere a sodiului ingerat reduce riscul de hipertensiune arteriala la cei predispusi. Nu se stie de ce unii sunt predispusi si altii nu la hipertensiune arteriala si nu se cunosc caile de depistare a celor predispusi.
Potasiul. Alimentatia saraca in potasiu a fost asociata cu riscul crescut de hipertensiune arteriala. Este important si raportul de sodiu/potasiu. O alimentatie bogata in fructe si legume si saraca in sare va aduce mult potasiu si putin sodiu.
Multe studii au aratat ca dieta vegetariana este eficienta in scaderea tensiunii arteriale. Factorii care au un rol in aceasta sunt fibrele, grasimea redusa (in special grasimea saturata redusa), bogatia de potasiu, putin sodiu si aportul proteic animal mic.
in pofida a ceea ce s-a crezut pana in prezent, tensiunea arteriala sau presiunea sanguina normala masurata in mmHg (mercur) este 120/80 sau mai putin. O valoare de 13/8,5 cmHg este limita inferioara a patologicului; tot ceea ce trece peste aceasta valoare, mai ales in privinta valorilor tensiunii minime devine patologic si favorizeaza atat aterogeneza, cat si bolile cardio si cerebro-vasculare.
Principalele afectiuni generate sau favorizate de hipertensiune sunt accidentul vascular cerebral, atat ischemic, cat si hemoragic, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca, ateroscreloza, anevrismul, bolile renale, retinopatia hipertensiva, hemoragii cu alte localizari, tulburarile de memorie si mentale, conducand, in ultima instanta la sidrom pseudobulbar, lacunarism cerebral si dementa multiinfarct. O crestere a valorilor tensionale peste 15/9 conduce la cresterea morbiditatii de peste 3 ori, iar o depasire a tensiunii a valorilor de 16/10 conduce la un risc de 6 pana la 20 de ori mai mare de a face o boala cardio-vasculara sau cerebrala-vasculara.
Pentru a reduce tensiunea arteriala la cei care au valori hipertensive, si trebuie sa spunem ca aceasta boala, odata declarata se mentine toata viata, principalele masuri sunt acelea de modificare a stilului de viata si in special a dietei. Tratamentul diuretic si hipotensor este necesar in cazurile grave sau in tratamentul acut, insa el are efecte secundare. El reduce calitatea vietii, continua sa persiste complicatiile bolii hipertensive, chiar daca valorile sunt mentinute oarecum in limite normale, pentru ca exista si perioade in care medicatia nu controleaza valoarea tensiunii. Apoi trebuie luate in calcul si costurile acestor medicamente si faptul ca, in genere, reducerea valorilor tensiunii pe cale medicamentoasa nu are acelasi efect asupra sanatatii ca reducerea acestora prin stilul de viata.
Principalele masuri pe care ar trebui sa le ia un hipertensiv pentru a-si normaliza tensiunea sunt: scaderea greutatii ponderale, reducerea sarii din alimentatie, eliminarea consumului de alcool si cresterea activitatii fizice.
De asemenea, dieta vegetariana este corelata cu normalizarea tensiunii arteriale. Trebuie spus ca alimentele in stare naturala au un continut de 3 g de sare. in genere, necesarul absolut al aportului de sare, este de numai 250 mg/zi. S-a constatat ca sodiul singur, ca si clorul singur nu contribuie la cresterea tensiunii arteriale, ci doar sub forma de clorura de sodiu, sau sare gema de bucatarie, apar efectele hipertensive.
Un experiment clinic a constatat ca reducerea cantitatii zilnice de sare sub 3 g, a condus la scaderea tensiunii arteriale intr-un an, cu doua unitati (20mmHg) a sistolei si cu o unitate si jumatate (15mmHg) a diastolei. La saisprezece din cei douazeci de pacienti care au participat la experiment, tensiunea arteriala s-a normalizat fara nici o medicatie. in genere, noi consumam de trei pana la sase ori mai multa sare decat este necesar. De asemenea, pacientii au tendinta de a ignora alimentele care contin sare, cum sunt muraturile sau telemeaua, conservele, sau painea cand nu este aleasa cea fara sare. Pacientii hipertensivi sau cei care au afectiuni cardiace de tip insuficienta, trebuie sa nu puna sare la gatit si nici la masa. De asemenea, este foarte important ca ei sa foloseasca alimente cat mai naturale, orice aliment conservat, toate produsele semipreparate, ca si cele finite din comert cum sunt sunca, mezelurile, sunt puternic sarate si au influenta nefasta asupra hipertensiunii arteriale.
in genere, regimul hiposodat este considerat insipid si este tolerat cu mare dificultate. Totusi, obisnuinta se instaleaza in cca. 2-3 saptamani si savoarea naturala a alimentelor este mult mai placuta decat gustul dominant al sarii cu care ne-am obisnuit fiecare dintre noi.
Bolile cardio-vasculare
in era preantibiotica si chiar mai recent, principalele afectiuni cardiace, cel putin din punct de vedere cantitativ, erau cele provocate de endocarditele bacteriene – in special strptococul betahemolitic, care dadeau marile valvulopatii si insuficientele cardiace consecutive.
Astazi, ponderea afectiunilor cardio-vasculare s-a deplasat catre segmentul fiziopatologic al ischemiei obstructiei, stenozelor si ocluziei prin mecanism aterosclerotic al arterelor coronarien, conducand la boala ischemica cardiaca, miocardopatia ischemica, infarct miocardic acut, tulburari de ritm si de conducere, insuficienta cardiaca, moarte subita, etc.
Bolile cardio-vasculare au devenit una dintre cele mai grave probleme de sanatate a omenirii. in tarile dezvoltate ele sunt prima cauza de mortalitate. Varsta la care debuteaza cardiopatia ischemica sau boala ischemica cardiaca, precum si infarctul de miocard a scazut, ca debut al varstei, sub 45 si, uneori, chiar sub 40 ani. in Romania 60% din cauzele de mortalitate se datoreaza bolilor cardio-vasculare, situandu-ne pe primul loc in Europa. in SUA cca. un milion de oameni mor anual datorita acestor boli. in fiecare zi se inregistreaza in SUA cca. 2600 de decese datorita bolilor cardio-vasculare, echivalent cu prabusirea a 10 aeronave, cu cate 260 pasageri la bord. Se spune ca la fiecare 33 secunde, o viata de om este rapusa, datorita acestor boli.
Costul ingrijirilor pentru boli cardio-vasculare, inclusiv interventii chirurgicale de by-pass sau arterioplastie costa peste 250 miliarde de dolari anual, ca sa nu mai vorbim de medicatia si pierderea temporara sau definitiva a capacitatii de munca.
in fata acestui dezastru ar trebui sa ne gandim la masurile ce se impun. Interesant este ca cele mai eficiente si cele mai ieftine masuri, sunt cele care tin de stilul de viata. Indiferent de varsta la care ne aflam, schimbarea stilului de viata prin reducerea grasimilor saturate, reducerea colesterolului, reducerea sarii din alimentatie, este o necesitate urgenta. indepartarea toxicelor uzuale, alcool, tutun, cafea, adoptarea exercitiului fizic regulat, reducerea stresului – toate acestea sunt masuri care pot sa indeparteze acest factor de risc major pentru mortalitate. El poate fi redus cu 50 pana la 90%, astfel incat din 10 oameni care fac un infarct miocardic, prin modificarile de stil de viata enumerate, noua dintre ei pot evita acest lucru.
Putem spune ca in ultima vreme au intrat in procedura curenta interventiile chirurgicale de inalta tehnicitate si finete by-pass sau angioplastie; ele insa au eficienta limitata daca nu sunt insotite de modificari drastice ale stilului de viata. Aceleasi fenomene fiziopatologice vor continua sa actioneze si dupa interventie, iar imbunatatirea starii de sanatate va fi temporara.
Pe de alta parte, riscurile si efectele secundare ale acestor interventii sunt redutabile, iar costurile, care in SUA se cifreaza intre 20 – 40 000 $, sunt prohibitive.
Profilaxia infarctul miocardic – IMA(Scharffenberg JA)
1. Evitati produsele de origine animala. Folositi lapte degresat, astfel veti scadea la minim colesterolul din dieta voastra. Vitamina B. 12 care se gaseste numai in produsele de origine animala este necesara organismului. Margarina este mai buna ca untul. Colesterolul din oua se gaseste nu in albus, ci in galbenus. Carnea de peste scade nuvelul trigliceridelor, dar creste nivelul LDL colesterolului. Maruntaiele si produsele marine sunt sarace in acizi grasi saturati, dar sunt bogati in colesterol-de aceea trebuie evitate.
Carnea de vita slaba contine exact atat colesterol cat contine si carnea grasa. in lipsa colesterolului, acizii grasi forma trans nu afecteaza arterele, dar fiindca oamenii consuma foarte mult colesterol, acizii grasi saturati devin o problema. 68% din acizii grasi saturati si 100% din colesterol este de origine animala. Colesterolul este esentia in aterogeneza.
2. Consumati cat mai multe fibre in special fibre provenite din linte, fasole, mere, orez brun. Painea neagra (integrala) scade riscul bolilor cardio vasculare cu 40% in coparatie cu painea alba. Pentru mentinerea colesterolemiei la un nivel corespunzator consumati zilnic: fasole, linte, mere.
3. Consumati o cantitate mare si variata de vegetale, in special pe cele cu frunze, si pe cele galbene pentru a avea o sursa buna de beta-caroten. Unii cercetatori au demonstrat o scadere a riscului bolilor cardio vasculare cu 50% datorata beta carotenului. Alti cercetatori insa nu recunosc acest lucru.
Suplimentul de beta-caroten administrat fumatorilor a crescut riscul mortalitatii prin cancer pulmonar. Beta carotenul trebuie asigurat numai din alimente in stare naturala. Homocisteinemia este un factor major de risc in bolile cardio vasculare, care se datoreste lipsei vitaminei B. 12, sau a acidului folic sau a vitaminei B. 6. Acidul folic se gaseste in vegetale cu frunze verzi si in fructe.
4. Nucile, migdalele consumate de 5 ori pe saptamana, scad cu 50% riscul bolilor cardiovasculare (50 g/zi).
5. Folositi zilnic 1-2 linguri de ulei de cea mai buna calitate. Sunt recomandate trei tipuri: a. Uleiul de porumb si de floarea soarelui; b. uleiul de masline; c. uleiul de rapita;
Cele din grupa a., prin continutul lor de acid lineleic scad colesterolemia; cele din grupa b mentin elasticitatea vaselor, iar cele din grupa c scad vascozitatea sangelui, fiindca o parte din acidul linolenic din ele se transforma in EPA.
6. Mentineti greutatea corporala la un nivel optim. Raportul talie/sold la barbati este de maximum 1,0; la femei maximum 0,85. Obezitatea va dubla riscul infarctului miocardic.
Pentru mentinerea greutatii corporale:
· – scaderea ingestiei de grasimi (carnea, uleina);
· – cresteti consumul de fibre (numai cereale integrale);
· – evitarea alimentelor care ofera numai calorii (zahar, alcool, ulei, faina alba);
· – consumati alimente cu continut caloric scazut (vegetale, leguminoase, fructe in loc de carne);
· – masa principala sa fie micul dejun;
· – renuntarea la cina;
7. Consumati zahar in cantitate minima, mentinand astfel un nivel scazut de trigliceride. Evitati
deserturile. Combinatia zahar + oua + lapte cresc cel mai mult nivelul colesterolului si a trigliceridelor (inghetata, prajituri, placinte, chek, cozonac, pasca, alivenci).
8. Limitati consumul de sare la minim 5 g pe zi, scazand astfel riscul HTA. Folositi cat mai multe alimente in stare naturala neprelucrata.
9. Evitati folosirea cafelei, a ceaiului negru si a alcoolului. Efectul de scadere a riscului bolilor cardiovasculare a alcoolului nu este demonstrat cu claritate. OMS nu recomanda consumul de alcool. Cofeina inactiveaza difosforesteraza, permitand astfel cresterea glicemiei si a trigliceridelor. La populatia cu un risc scazut de boli cardio vasculare, 1-2 cesti cafea a crescut cu 50-60% riscul de infarct.
10. Mentineti nivelul glicemiei sub control si mentineti greutatea corporala in limite normale. Reduceti consumul de colesterol si acizi grasi. Pentru mentinerea glicemiei la nivelul normal este esentiala o dieta cu un continut scazut de grasimi. Foarte multi diabetici au si HTA de aceea respectati cantitatea de 5 g de sare pe zi.
11. Mentineti nivelul insulinei sanguine la un nivel scazut, prin mentinerea greutatii corporale, evitand consumul de dulciuri, si facand zilnic exercitii fizice si miscare.
12. Mentineti tensiunea arteriala sub valorile de 140/90 mm Hg. Valorile crescute ale TA vor dubla riscul bolilor cardio vasculare, si va creste cu 5 ori riscul infarctului miocardic. Prin mentinerea greutatii corporale, prin reducerea aportului de sare si miscare multa, valorile TA vor ramane normale.
13. Evitati fumatul care dubleaza riscul unui infarct miocardic. Cand veti renunta la fumat, sa renuntati si la cafea, fiindca nicotina in general amelioreaza cofeina, iar in lipsa nicotinei va creste nivelul cofeinei.
14. Adoptati un program regulat de exercitii, de miscare. Mersul pe jos 3-4 km/zi , va scadea cu 50% riscul de deces prin boli cardio vasculare. Mersul pe jos scade nivelul insulinei, greutatea corporala, nivelul LDL, colesterolului, va imbunatati nivelul HDL colesterolului.
15. Mentineti nivelul trigliceridelor la un nivel scazut prin mentinerea greutatii corporale, renuntand la consumul de zahar, la combinatiile zahar- lapte oua, evitand alcoolul.
16. Controlati stresul.
__Dr. Sandulache Sorin____________________________
