Adaptare de Jean Marie Hametz, RN, dupa textul “Stilul de viatä sänätos”, Centrul de sänätate Hartland, USA.
Ce este sänätatea? Sänätatea este absenta bolii, functionarea optimä a tuturor sistemelor si organelor corpului uman. Esti tu sänätos? Poti sä crezi cä daca te simti bine, esti sänätos? Te uiti la cei mai in varsta si vazindu-le stilul de viatä, ai putea spune: ” Vezi, ei au fumat, au bäut si au mancat tot ce au vrut, si uite ce mult träiesc si ce bine aratä! “
Dar ce poti sä spui despre tine ? Dacä vei adopta acelasi stil de viatä crezi cä vei avea aceleasi sanse ca si ei? Sint citiva factori importanti de care trebuie sä tii seama.
In primul rind, cu fiecare generatie care trece, puterea vitalä sau energia mostenitä la nastere de fiecare om, scade. Deci, fiecare generatie este mai slabä si mai degeneratä decit cea dinaintea ei. Aceasta inseamnä cä riscul imbolnavirii creste, afarä de cazul cä stilul de viatä ales previne bolile chiar de la inceput. In al doilea rind, räspindirea bolilor in rindurile populatiei animale este in crestere, si aceste boli sint transmise omului care consumä produsele animale ca de exemplu carnea, ouäle si produsele lactate. In al treilea rind, poluarea industriala si a oraselor, substantele chimice din hrana si apä, detergentii, toate sporesc riscul imbolnavirii. Si nu in ultimul rind, generatia de dinaintea noastra nu a fost asa de sedentarä ca generatia noastra. Cei dinaintea noastra umblau pe jos si munceau in aer liber, astfel protejindu-se de multele probleme create de inactivitate.
Asa cum existä o lege a gravitatiei, si anume cä ceea ce merge in sus trebuie sä si cadä jos, tot asa exista legi si in corpurile noastre. Legea cauzei si a efectului intotdeauna se dovedeste a fi adeväratä, chiar dacä nu o vedem sau o simtim. De exemplu dacä ai o dietä bogatä in zahär si gräsimi, pancreasul täu trebuie sä producä o cantitate crescuta de insulinä, hormonul necesar metabolizarii glucozei si a trigliceridelor din singe. Dupä o perioadä de timp, pancreasul, epuizat, nu va mai fi capabil sä producä cantitatea de insulinä necesarä corpului täu si astfel va apare diabetul, farä mäcar a fi constient de situatie de la inceput. Problema este cä, orideciteori este ales un stil de viata contrar legilor de functionare optimä a organismului, legea cauzei si a efectului va intra in actiune, si boala se va produce. De aceea este asa de important ca de fiecare datä sä luäm deciziile cele mai bune, care ne vor feri de imbolnävire.
Existä si un alt important motiv pentru a fi sänatos si a ramine sanatos. Biblia ne spune cä trupurile noastre sint temple ale Duhului Sfint si cä Dumnezeu vrea ca sä locuiascä in noi si sä fie insotitorul nostru permanent. Pentru ca Duhul lui Dumnezeu sä locuiasca in noi, trebuie sä-i oferim un loc curat, neintinat de obiceiuri rele. El vrea sä locuiascä in noi si sä ne vindece de toate bolile noastre. Pentru cä mintea noastra este singurul mijloc de comunicare cu Dumnezeu, necesar pentru a mentine relatia cu El, trebuie sä ne pästräm o minte sänätoasä, in stare bunä de functionare. Stilul de viata adoptat afecteazä in mod pozitiv sau negativ fiecare sistem al organismului. Noi trebuie sä invätäm sä luäm decizii bune. Doar atunci cind prin putere primitä de sus vom face aceasta, vom putea sä mentinem o bunä relatie cu Dumnezeu, izvorul tuturor binecuvantarilor.
Urmätoarele rinduri vä vor familiariza cu cei 8 stilpi de baza ai stilului de viata sanatos.
Nutritia. Hrana bogatä in hidrocarbonati complecsi, moderatä in proteine si säracä in gräsimi este cea care a fost destinatä pentru corpurile noastre. Aproape toate bolile anilor ’90 sint direct legate de o dietä necorespunzätoare.
Exercitiul fizic. “Sänätatea deplinä este dependenta de o circulatie perfectä” Un program riguros de exercitiu fizic mareste rezistenta corpului la boli, redä vigoarea, alunga depresiunile nervoase, si produce un somn mult mai odihnitor.
Apa. Bind o cantitate suficientä de apä, necesitatile corpului vor fi satisfäcute. Folositä extern (hidroterapia), apa stimuleazä sistemele circulator si nervos vindecind bolile.
Soarele ajuta la furnizarea in mod natural a vitaminei D, cu multiplele ei beneficii printre care si reducerea nivelului de colesterol din singe. Folosite cu intelepciune, razele soarelui refac vigoarea si vitalitatea organismului.
Temperanta. “Fä totul pentru slava lui Dumnezeu.” Acest principiu implica abstinenta totalä de la lucrurile care sint vätämätoare si folosirea moderatä a celor care sint benefice.
Aerul este unul din cele mai pretioase daruri ale cerului oferit tuturor in mod gratuit. Respirarea unui aer proaspät si curat are un efect tonic pentru nervii solicitati. Cercetäri recente au arätat importanta oxigenärii tesuturilor in prevenirea si vindecarea bolilor degenerative.
Odihna. A te odihni inseamna mai mult decit cele opt ore de somn pe noapte. Träirea zilnicä dupä fiecare din cele opt legi ale sanatatii joacä un rol vital in regäsirea odihnei corpuIui, mintii si a sufletului.
Increderea in Dumnezeu. Dumnezeu vrea sä lucreze in mintile si inimile noastre, si sä ne dea biruinta asupra obiceiurüor noastre vechi si vatamatoare. El ne va da dorinta in inimä si puterea sä ducem la capat schimbärile necesare in stilul nostru de viata. Invatä sä te increzi in El pentru biruinta si vindecare.
NUTRITIA
Cele ce vor urma sint sapte principii pentru o buna alimentatie. Ele includ recomandäri din raportul Comitetului Senatului American pentru Nutritie si Nevoi ale Omului.
1.Redu consumul de grasimi si elimina colesterolul din dieta!
Consumul de gräsimi nu ar trebui sä depäseascä 20% din consumul zilnic de calorii. Cea mai sänätoasä dietä nu contine colesterol. Cea mal buna metodä de reducere a grasimilor din alimentatie este sä consumi cit mai putin ulei (nimic prajit), sa nu maninci carne sau produse lactate. Multi isi procurä 35%, 40% sau chiar 45% din caloriile zilnice din grasimi. 30 de grame de grasime purä contine de douä ori mai multe calorii (270 calorii), decit 30 de grame de proteinä purä sau hidrocarbonat pur (120 calorii). Carnea, dulciurile, produsele lactate si uleiul, sint in general concentrate in grasimi (de obicei gräsime saturatä si colesterol) si contin foarte putina apä. De exemplu, 99,5% din caloriile din margarina sint luate din gräsimi. Aceasta inseamna cä pentru fiecare 100 de grame, 716 din 720 de calorii provin din gräsime. In comparatie cu alimentele naturale nerafinate, margarina contine foarte putinä apä (15-16%).
Fructele, legumele si zarzavaturile sint bogate in apä, concentrate in vitamine si minerale, astfel incit ramine putin loc pentru lipide (grasimi): de exernplu, banana contine 76% apä, märul sau portocala 85%, cäpsunile 90%, iar pepenele 93%.
2.Mänincä mai multe fructe, verdeturi si cereale nedecorticate!
0 dietä bogatä in fibre, säracä in grasimi si fara colesterol ajutä la scäderea tensiunii arteriale, la regresia bolilor de inima si a altor boli cronice degenerative. Corpul täu, mintea ta, atitudinile tale in relatiiIe sociale si experienta ta de muncä, toate vor fi afectate de boalä dacä nu-ti procuri cantitatea adecvatä de vitamine si minerale, mai ales cind esti sub stres. Consumind o mare varietate de alimente naturale si nerafinate, nu numai cä iti vei procura substantele nutritive necesare, dar si fibrele de care ai nevoie pentru regularea traficului intestinal.
Multe substante nutritive se pierd in procesul de fabricatie industriala. De exemplu, 20 de vitamine si minerale sint pierdute din griu la fabricarea fainii albe si produselor derivate din aceasta (paine, paste fäinoase). Numai 4 din aceste substante nutritive sint adaugate ulterior la faina alba.
In general, cu cit hrana este mai naturalä (mai putin preparatä si prefabricatä), cu atit mai bogat este continutul in substante nutritive.
3.Evita produsele animale!
Aceasta ar fi cea mai rapida cale de eliminare a gräsimilor saturate si a colesterolului din dietä. Fructele, verdeturile, cerealele, nucile, semintele si legumele (fasole, linte, mazäre, etc.) nu contin colesterol si au putin sau deloc gräsime saturatä. Trecerea la o dieta vegetarianä nu este dificilä. Fasolea, cerealele, sau nucile vor inlocui carnea, si vei constata cä e mult mai usor si gustos atunci cind mäninci sänatos.
Modificä dieta ta din prezent inlocuind substantele nutritive de sursä animalä, obtinute la a doua minä, asa cum este carnea (de vitä, de pasäre, de peste), cu substante nutritive de provenienta vegetalä obtinute la prima minä din natura. De regulä, noi consumam aproape de douä ori mai multe proteine decit avem nevoie. Iti poti asigura toate proteinele necesare printr-o dietä vegetarianä bine echilibratä.
4.Evita dulciurile si zaharul concentrat si rafinat!
In 1883, un american consuma in medie 900 de grame de zahär pe an. Compara aceasta cu cifra de astäzi de 900 de grame pe säptäminä. Aceasta inseamnä 46,8 kg de dulciuri intr-un an!
Urmezi si tu aceeasi directie? Sint cel putin 16 motive importante care sä te indemne sa mäninci mai putin zahär (despre aceasta vom vorbi mai tirziu).
Sintem noi constienti de faptul cä prin consumarea de deserturi asa cum sint präjiturile, biscuitii si bomboanele, produse cum sint bäuturile alcoolice, bäuturile räcoritoare, si compoturile, asimiläm munti de zahar? Cea mai bunä metodä de a evita aceste surse de zahär este sä cumperi mai putine alimente gata preparate. Preparä-ti propria ta masä, incluzind deserturi, dar cu mai putin zahär. Deasemenea, ai grijä sä citesti eticheta fiecärui produs inainte de a-l cumpära.
Cind vorbim de zahär ne referim si la miere. Zahärul odatä rafinat si concentrat (fie de cätre albine, fie prin procedee industriale) este asimilat de corp in acelasi fel. Cea mai bunä sursä de zahar este fructoza naturala (zahärul din fructe) si anume din fructele proaspete cum ar fi un mär rumenit sau o portocalä zemoasä.
5.Consuma mai putina sare! Nu este usor sa te desparti de solnita de sare!
Dar multi au facut deja aceasta. In douä säptamini gustul se va obisnui cu hrana mai putin säratä.
Pentru reducerea consumului de sare, iata citeva sugestii ajutatoare:
•Gustä mincarea din farfurie si incearca sa te obisnuiesti cu noul gust.
•Obisnuieste-te sä-ti placä hrana care nu are nevoie de sare, de exemplu grapefruit, pepene, etc.
•Invatä sä folosesti verdeturi care sä dea mincärii o aromä naturala.
•Cind gatesti sau coci, foloseste mai putina sare decit scrie in reteta.
•Evita mincarea foarte säratä, asa cum este varza muratä.
6.Observa si modifica imprejurarile si modul in care maninci!
Tine pentru o säptäminä un jurnal in care sä notezi locul si timpul cind mäninci. Cei mai multi oameni sint surprinsi cind descoperä cä o mare cantitate de calorii este asimilatä in alte imprejuräri decit la masä. Obisnuieste-te sä maninci de douä sau trei ori pe zi o masä hränitoare, si intr-o atmosferä relaxantä. Manincä cu moderatie. Cind ai luat o masä bogatä, stomacul täu necesitä un surplus de singe pentru a ajuta la digerarea hranei. Aceasta inseamna cä o cantitate de singe este luata de la creier si alte organe pentru a sustine stomacul in indeplinirea functiei sale. De aceea te simti molesit si apatic dupä ce ai mincat peste mäsurä. Cercetätori in domeniul longevitätii au descoperit un element comun major in stilul de viatä al longevivilor: ei au mese usoare! Al saptelea principiu ne va spune de ce aceasta este atit de important.
7.Programeaza-ti mesele!
In mod normal stomacul täu are nevoie de doua pinä la patru ore ca sä digere hrana consumatä la o masä (pentru o masä mai incärcatä este necesar chiar mai mult timp). Dacä se ia o micä gustare sau o masä inainte ca cea de dinainte sä fie digeratä, este ca si cum ai dori dinadins sä ai o indigestie sau sä-ti produci fermentatie in stomac. Experientele stiintifice au arätat cä gustärile si bäuturile nutritive (lapte, supä, etc.) luate intre mese intirzie golirea stomacului cu cel putin 16 ore! Aceasta este o crestere cu 400%. Mincatul intre mese tine stomacul intr-o permanenta activitate fara a-i läsa timp de odihna; chiar si o alunä sau un pahar de suc va tulbura ciclul digestiv de activitate si repaus.
Multi nu stiu ca stomacul nu este un organ cu activitate permanenta ca inima. Inafara de orele de activitate intre mese, stomacul are nevoie de cel putin doua ore de repaus intre mese pentru a-si reface rezervele energetice si a prepara sucurile digestive pentru masa urmatoare.
Noaptea stomacul nu lucreaza, ci se odihneste impreuna cu tot organismul. Alimentele ingerate seara nu sint digerate, ci numai depozitate pina dimineata, cind se reia activitatea. In timpul noptii alimentele aflate in stomac incep sa fermenteze, producind un dezechilibru acido-bazic in organism cu consecinte nefaste pentru odihna fizica si psihica si chiar pe termen lung putind duce la demineralizare osoasa, care se manifesta prin dureri de coloana, incepind cu zona lombara. De aceea este recomandat ca seara sa se manince foarte putin sau chiar de loc, iar dupa ora 6 seara este contraindicat de a se mai minca.
Ce am mai putea spune despre mesele tirzii? Energia cistigatä din caloriile obtinute din mesele tirzii, nu este necesarä in timpul somnului. Dä stomacului täu de muncit devreme in timpul zilei. Un vechi proverb, spune sä mäninci micul dejun ca un rege cumpätat, prinzul ca un print särac si cina ca un cersetor.
Mancand doar o cinä foarte usoara sau deloc, si neluind nici o gustare inainte de a merge la culcare, vei läsa stomacul sä se odihneascä peste noapte, si vei putea dormi acel somn adinc, esential pentru a te simti cu adevärat odihnit a doua zi. Primeste organismul täu odihna deplina cind are cel mai mult nevoie de ea? Ce se intimplä cu mincarea atunci cind o mäninci chiar inainte de a te duce la culcare? Digestia se face foarte incet pentru cä stornacul incearca si el sä se odihneascä. Te trezesti obosit si indispus, deoarece stomacul täu a incercat sä se mentina treaz toatä noaptea ca sä-si indeplineascä functia. Nu vei avea poftä de mincare pentru micul dejun. Vei fi tentat sä bei in grabä o ceascä de cafea si sä mäninci o gogoasä, sä incep sä consumi intre mese alimente bogate in calorii care vor adäuga kilograme greutatii tale si te vor lipsi de substante nutritive.
Corpul täu are nevoie de un singur lucru intre mese: apä. Insä bind apä sau chiar cantitäti mari de suc sau supä in timpul meselor, sucurile digestive vor fi diluate, fapt ce are consecinte negative asupra duratei si calitatii digestiei. Asa cä asigurä-te cä bei apä cu cel putin o jumätate de ora inainte de masä si o orä si jumätate dupä masä.
Cum sa pierzi din greutate?
Existä citeva dezavantaje majore atunci cind ai un surplus de greutate. In primul rind, functiile vitale ale inimii, pläminilor, tubului digestiv, organelor genitale si muschilor sint ingreunate din cauza acumulärii de prea multä gräsime. In al doilea rind, sistemul nervos va functiona necorespunzätor din cauza reducerii capacitätii singelui de a transporta oxigenul. Se creaza un cerc vicios, functionarea deficitara a creierului, ducind la functionarea deficitara a organelor efectoare, si invers. In al treilea rind, numai 60% din cei care sint supraponderali traiesc pinä la virsta de 60 de ani. In al patrulea rind, tot de alimentatie sint legate dereglärile metabolice, asa cum sint guta, artrita, diabetul, nivelul ridicat de colesterol si trigliceride in singe. Aceste boli duc la ingrosarea singelui care face ca inima sä pompeze mai greu. Dacä doresti sä pierzi din greutate, vei fi pläcut surprins sä afli cä ceea ce vei inväta din acest articol este exact ceea ce te va ajuta in atingerea scopului täu si apoi in mentinerea greutätii tale normale.
Urmind un program bine structurat, vei dobindi motivatia pentru ceea ce faci si vei intelege cit de important este sä fii temperat in toate lucrurile, indepärtind astfel kilogramele in plus, la rata de circa 0,5-1 kg pe säptäminä, adicä 25-50 kg intr-un an. Astfel nu te vei mai simti niciodatä obosit, släbit sau infometat din cauza dietei. De fapt, niciodatä nu vei mai avea nevoie de o “cura de släbire”. In mod simplu, mentinind stilul de viatä pe care l-ai adoptat, in mod treptat si sigur vei recistiga greutatea normalä si o vei mentine.
In continuare, iatä citeva sugestii pentru a avea puterea spiritualä necesarä mentinerii hotäririlor luate:
•Incepe fiecare zi dedicindu-ti viata si vointa ta lui Dumnezeu. Ia un caiet si scrie fägäduinte din Biblie si cuvinte de incurajare din partea lui Dumnezeu cum ar fi Matei 6, 33; Plingerile lui Ieremia 3, 22.23. Reciteste-le zilnic in timpul dedicat cresterii spirituale.
•Ia-ti timp sä dezvolti o relatie personalä cu Isus prin rugäciune si citirea Cuvintului Säu ( vezi 2 Corinteni 3, 18).
•Memoreaza fägäduintele din Biblie si repetä-le pe tot parcursul zilei (2 Petru 1,4; Psalmi 119,11; 1 Timotei 4,15).
•Cind esti ispitit sä mäninci ceva nesänätos, peste mäsurä, sau sä gusti ceva intre mese, cere ajutorul lui Dumnezeu. El ti-a promis cä te va ajuta. EI te va intäri in hotarirea ta, El va fi cu tine si se va ingriji de tine. Aminteste-ti cä El te va ajuta sa biruiesti. Reciteste fagaduintele Lui si considerä-le ca fiind date pentru tine personal (1 Corinteni 15,57; Filipeni 4,13; Psalmi 91,2; 2 Corinteni 12,9.10).
•Cere prietenilor tai sä te sprijine in rugaciune. Apeleazä la acei care Il iubesc pe Dumnezeu si se tem de El (Evrei 3,13).
•Tine un jurnal in care sä-ti inregistrezi toate biruintele pe care Dumnezeu ti le-a dat. Cind esti descurajat si ispitit sä renunti, reciteste-le (2 Samuel 7,12; Psalmi 103,2).
•Laudä pe Dumnezeu pentru toate biruintele pe care ti le dä (1 Cronici 29, 10.11).
•Apreciazä valoarea ta personalä nu in baza aparentelor succese sau esecuri, ci in baza faptului cä tu esti fiul sau fica lui Dumnezeu (1 loan 3,1; 4,4).
•Nu te descuraja niciodatä! Chiar dacä ai luat o decizie gresita, nu dispera ; roag-te si cere iertare de la Dumnezeu, predind din nou vointa ta Lui. Analizeazä ce te-a condus la cädere si evitä sä repeti geseala. Stai departe de orice ispite si tentatii posibile. Nu tine dulciuri sau präjituri in casä (Romani 13,14; Mica 7,7.8.19; Proverbe 24,16).
•Uitä trecutul! Nu lasa nimic sä te impiedice sä discerni planul pe care il are Dumnezeu cu tine – un stil de viatä mult mai sänätos si fericit. Aminteste-ti cä ceea ce vezi cind iti iei ochii de la tinta ta sint piedicile (Filipeni 3,13.14; loan 10,10).
•Inainte, in timpul si dupä fiecare masä, cere lui Dumnezeu binecuvintarea pentru mincare si putere de a fi cumpätat (Eclesiastul 10,17).
•Fä din exercitiul fizic o parte a vietii tale. Exercitiul fizic nu numai cä te mentine in formä, dar este absolut esential in controlul si mentinerea greutätii normale. Exercitiul reduce apetitul excesiv si intensificä metabolismul ajutind la arderea rapidä a caloriilor ce sint in plus (Isaia 40,3 1; 1 Corinteni 9,24?27).
Cum sa-ti planifici mesele:
1.Roagä pe Dumnezeu sä te conducä in planificarea, selectarea si prepararea hranei, folosind doar alimentele pe care El le-a destinat pentru placerea si sänatatea ta: fructe, nuci, cereale, legume si verdeturi (Geneza 1,29; 3,18).
2.Manincä mai putine alimente concentrate, asa cum este zahärul (Proverbe 25,27), mai putine cereale docorticate, grasimi si ulei. Nu consuma alcool (Proverbe 20, 1). Din punct de vedere nutritiv, aceste alimente sint särace in substante nutritive. Caloriile din alimentele mentionate mai sus adaugä la greutate si ofera putine vitamine, minerale, sau proteine (Proverbe 23,1-3; Daniel 1,8-20).
3. Mänincä la ore fixe. Micul dejun sä fie cea mai importantä masä a zilei. Manincä moderat la prinz, si nimic (sau foarte putin) la cinä.
4.Fä-ti o regulä ca niciodatä sä nu mäninci intre mese.
Lasindu-ti stomacul sä se odihneascä, vei reduce riscul unei indigestii si vei evita acumularea acelor calorii care te-ar impiedica sä iti atingi tinta in ce priveste greutatea normala. Plänuieste niste activitäti alternative pentru momentele cind vei fi ispitit sä maninci intre mese din plictisealä – ceva care sä-ti inbogateascä cunostintele sau poate o ocupatie care sä iti ofere satisfactia implinirii (Eclesiastul 10, 17).
EXERCITIUL FIZIC
Corpul täu este proiectat pentru miscare. Pentru a realiza aceasta, noi avem peste 600 de muschi scheletici. Fiecare individ, indiferent de virstä, poate avea multe beneficii de pe urma exercitiului fizic. Ceea ce nu folosim, pierdem. Orice program de exercitiu fizic ar trebui sä urmeze urmatoarele principii :
•Plänuieste-ti programul de exercitii.
•Bucura-te de tipul de exercitiu pe care l-ai ales.
•Variazä tipurile de exercitii.
•Aminteste-ti cä regularitatea este importantä.
•Sporturile necompetitive sint cele care ar trebui alese pentru exercitiu.
•Cel mai bine este ca exercitiul sä fie facut afara in aer liber.
•Exercitiul este bun pentru oricine.
Inactivitatea (sedentarismul) este o cauzä principalä a bolilor, iar activitatea este un mijloc de crestere a vigorii fizice, mentale si spirituale. “Nu existä medicament in circulatie sau in perspectivä care sä promitä atit de mult in mentinerea sänatätii ca un program regulat de exercitiu fizic” – Dr. Bortz, Jurnalul asociatiei medicale americane,1982.
Aceasta este o veste buna!
Si analizäm putin citeva dintre beneficiile oferite de exercitiul fizic:
•reduce stresul
•amelioreazä durerile de cap
•reduce depresiunile nervoase
•dezvoltä agerimea mintii (I.Q.-ul)
•scade nivelul de zahär in singe
•reduce concentratia trigliceridelor din singe
•regleazä nivelul de hemoglobinä
•scade concentratia colesterolului din singe
•stimuleazä sistemul imunitar
•sporeste energia organismului
•regleazä traficul intestinal
•ajutä la normalizarea greutätii
•prelungeste viata
•alungä insomnia
•reface tonusul muscular
•creste mobilitatea articulatiilor
•fortificä sistemul osos
•ajutä la mentinerea unei posturi corecte
•mareste capacitatea plaminilor
•mareste elasticitatea vaselor sanguine
•intensificä circulatia singelui
•sporeste eficienta inimii
•redä roseata obrajilor
latä 11 cai de mentinere a motivatiei pentru exercitiu :
1.Pune-ti tinte.
2.Tine o evidentä a sedintelor de exercitiu.
3.Adoptä o gama largä de exercitii.
4.Alege timpul potrivit pentru exercitiu.
5.Fä exercitiile care iti fac placere.
6.Discutä cu altii despre programul täu.
7.Aminteste-ti cä tu esti un templu al Duhului Sfint.
8.Include in program si pe partenerul täu de viata sau un alt membru al familiei.
9.Fä-ti rost de imbracäminte si echipament corespunzätor.
10.Incepe incet progresind treptat.
11.Mentine un program simplu.
APA
Iata citeva din functiile organismului asupra cärora apa are un efect benefic:
• Circulatia. Apa mentine viscozitatea normalä a singelui.
• Digestia. Apa asigurä producerea unei cantitati suficiente de salivä si sucuri gastrice necesare pentru o digestie corespunzätoare. oNutritia. Apa (care reprezintä 90% din plasma sanguina), transportä substantele nutritive la fiecare celulä a corpului. Vitaminele, mineralele, proteinele, gräsimile si hidrocarbonatii ajung la celule dizolvate in apa din singe.
• Lubrifierea. Apa asigurä perna de fluid de care fiecare incheieturä sau articulatie are nevoie. 0 hidratare normalä permite articulatiilor sä alunece usor, fara zgomot si fara uzura. Deasemenea, apa din corp nu permite acumularea de reziduuri metabolice in muschi si asigurä umezirea necesara a suprafetei ochiului.
• Eliminarea de lichid. Apa contribuie la pästrarea in bunä conditie a muschilor. Retentia de lichid nu este cauzatä de prea marea cantitate de apä consumatä si nici nu este vindecatä prin reducerea cantitätii de apä consumate. Dimpotrivä, consumul de apä poate trata aceastä conditie numitä retentie de lichid (tesuturile acumuleazä lichid in exces, pärind umflate).
• Imunitatea. Apa luptä cu boala si märeste rezistenta la infectii prin mentinerea hidratärii celulelor. Pentru a te mentine in noul täu obicei de a bea apä, de mare folos ar fi un program scris. Pune-l pe perete in camera unde petreci cea mai mare parte a timpului täu.
• Temperatura. Apa mentine buna fünctionare a glandelor sudoripare, astfel reglind temperatura corpului. Cele 2 milioane de glande sudoripare ale pielii elimina apä din corp, mentinind astfeI pielea umedä si moale, si eliminind toxinele. Activitatea fizicä viguroasä märeste transpiratia. Dacä transpiratia devine mai abundentä decit in mod normal, acesta este un semn clar cä ai nevoie sä bei chiar mai multä apä decit de obicei pentru a inlocui pierderea de lichid a corpului. In zilele foarte cälduroase, uscate, cind transpiratia din cauza cäldurii sau activitätii viguroase se evaporä aproape imediat, o deshidratare severä poate rezulta fära ca transpiratia sä fie evidentä.
• Atitudinea. Consumul de apä stimuleazä atitudinile pozitive. Cercetäri in domeniu au arätat cä cei care consumä o cantitate adecvatä de apä devin mult mai veseli, sociabili si energici.
• Eliminarea substantelor reziduale. Apa previne constipatia. Consumul zilnic a 2 litri de apä este mult mai eficace decit medicatia: apa ajutä la prevenirea infectiilor vezicii urinare si ale rinichilor, impiedicä formarea de pietre si scade nivelul de toxine din singe. Rinichii contin 83% apä. Cu cit bei mai multä apä, cu atit mai usor le va fi rinichilor täi sä elimine toxinele din corp. De exemplu, este mai usor sä speli o gramadä de vase intr-o chiuvetä plinä cu apä decit intr-o ceascä cu apä.
• Conservarea. Desi o anumita cantitate de apä din corp se evaporä, organismul nostru are o capacitate uimitoare de conservare a apei. Rinichii si sistemul digestiv au cele mai eficiente mecanisme de reciclare si recuperare a apei care au fost create vreodata.
Corpul foloseste si refoloseste 9450 de litri de apä zilnic (40 000 de pahare)! Rinichii filtreazä 1510 litri de singe pe zi, si doar 10 – 11 pahare ( 240ml/pahar) de apä sint “pierdute” zilnic in acest proces: 5 ½ pahare sint eliminate prin urinä, 2 pahare de apä sint degajate prin respiratie sub formä de vapori, ½ prin scaun si 2 pahare sint evaporate prin piele. Este intr-adevär necesar sä bei 10 pahare de apä pe zi pentru a inlocui cele 10 pahare de lichid pierdute in mod normal ? Nu, de regula ai nevoie sä inlocuiesti prin consumul de apä doar 6 pinä la 8 pahare cu capacitate de 240 ml. Existä aproximativ 2 pina la 3 pahare de apä in hrana pe care o mäninci, si circa 1 ½ pahare de apä este inapoiat corpului prin arderea (metabolizarea) caloriilor pentru a degaja energie.
Atunci citä apä este necesarä corpului täu? Pentru a recistiga, mentine si intäri sänatatea, consumul regulat adecvat de apä este absolut necesar. Un adult sedentar de virstä medie ar trebul sä bea 1 pahar de apa de 240 ml, pentru fiecare 9 kg de greutate a corpului, deci pinä la 8-10 pahare de apä pe zi. De exemplu, o persoanä cu greutatea de 54 de kg are nevoie zilnic de 6 pahare pentru a inlocui pierderea de apä a corpului. Dar daca temperatura mediului ambiant sau nivelul de activitate fizica creste, trebuie sä creascä proportional si consumul de apä.
Dar cind ar trebui sa bei apä?
Primul lucru pe care trebuie sä-l faci dimineata la sculare este sä bei 240-355 ml de apä, 475-700 ml pina la amiaza, 475-700 ml dupä-amiaza si 240 ml seara sau mai devreme pentru a nu deranja somnul.
Cind iti stabilesti programul de consumare a apei, aminteste-ti sä lasi cel putin ½ de orä inainte de masä si 1 ora si ½ dupa masä. Nici un strop de apä nu ar trebui folositä in timpul mesei.
De ce? Lichidele dilueazä saliva, sucurile gastrice din stomac, astfel digestia fiind intirziatä pinä ce stomacul absoarbe excesul de fluid.
Pentru cä stomacul a fost proiectat sä lucreze la o anumitä temperaturä, consumul de bäuturi fierbinti sau foarte reci nu este favorabil pentru digestie. In acest caz lichidele fierbinti trebuiesc räcite inainte ca digestia sä inceapä, iar lichidele reci trebuiesc incälzite.
Si in sfirsit, nu consuma alcool! Centrul American de Control al Bolilor a identificat alcoolul ca fiind printre primele trei cauze ale mortalitätii in Statele Unite. Alcoolul vatämä ficatul, fäcindu-l incapabil de a purifica singele.
SOARELE
Prin darul luminii soarelui, Creatorul nostru a dat lumii o sursa vitala de energie, cäldura si Iuminä.
Plimbä-te afara la amiazä si priveste in sus. Toti fotonii emisi de soare in acel moment colectati in palma ta ar cintäri doar 2 kg. Cu mingiierea sa usoara si blinda, lumina soarelui däruieste familiei umane nenumärate beneficii. Prin acest dar minunat Creatorul nostru ne-a oferit unul dintre cei mai eficienti agenti vindecätori pentru corpul si mintea noastra.
Iata citeva din efectele benefice ale luminii soarelui:
•mareste debitul cardiac cu 39% la o singurä expunere a corpului la soare. In acelasi timp, secventa diastolicä cardiacä (perioada de timp in care inima se odihneste) este diminuatä.
•vasodilatatie si un aport crescut de singe la nivelul pielii.
•scade tensiunea arteriala. Dupä o expunere moderatä la soare, tensiunea sistolicä si diastolicä scade treptat pinä ce atinge valoarea minima normala, iar scäderea se va mentine chiar si dupa sase zile de la expunere.
•märeste capacitatea singelui de a transporta oxigenul si ajutä oxigenului sä ajunga mult mai usor la tesuturi si articulatii prin actiunea vasodilatatoare directä si reflexä asupra vaselor sanguine.
•scade nivelul de colesterol din singe transformindu-l in vitamina D.
•scade nivelul concentratiei trigliceridelor, o parte componenta a gräsimilor din singe.
•märeste numärul de leucocite (globule albe) si capacitatea lor de a lupta impotriva infectiilor.
•ridicä nivelul de gamma globulina, un element esential in apararea imunitara.
•ajutä la vindecarea ränilor.
•omoarä microbii din corp sau de pe corp. Chiar infectiile de piele pot fi trate prin expunere la soare.
•imbunätäteste functionarea ficatului.
•stimuleazä ficatul in producerea unei enzime care va mari capacitatea corpului de a rezista la poluanti ai mediului inconjurator. Intr-un experiment fäcut pe animale, s-a constatat cä acei indivizi carora li s-a dat o dozä mortala de substantä toxicä si nu au fost expusi la soare au murit, pe cind cei care au fost expusi la soare au supravietuit.
•sporeste rezistenta si tonusul muscular. Studii au arätat cä celor care fac exercitii fizice afarä in aer liber li se dezvoltä muschii mai repede decit acelora care exerseaza inäuntru.
•produce vitamina D din colesterolul din piele. Vitamina D märeste cantitatea de calciu asimilat prin digestie, ajutind astfel la buna functionare a sistemului osos. Acesta este un factor care previne osteoporoza.
•reduce frecventa cariilor dentare.
•regleaza concentratia zaharului din singe. Daca concentratia este prea mare, efectul razelor solare asupra metabolismului hidrocarbonatilor este aproape acelasi cu cel al insulinei, exceptind faptul cä nu va scädea concentratia sub nivelul normal de zahär din singe.
•fiind in contact cu ochii, stimuleazä epifiza (glanda pinealä) si imbunatateste functionarea hipofizei (glanda pituitarä), principala glandä a corpulul, care controleazä toate celelalte glande endocrine, producatoare de hormoni.
•ajutä la stabilizarea ritmului biologic (alternanta ciclurilor de somn si veghe).
•reduce stresul prin efectul calmant asupra receptorilor din piele si asupra atitudinilor psihice depresive.
Iata si sase cai de a profita la maximum de razele soarelui minimalizind orice risc:
1.Efectuarea exercitiului fizic si lucratul moderat afarä in fiecare zi pe tot parcursul anului va da aspect si culoare sänätoasä pielii tale. Aceasta te va proteja de arsuri ale pielii si va imbunätati starea generalä a sänatätii tale. Soarele moderat face bine, dar prea mult soare poate deveni periculos. Doar cinci minute pe zi de expunere a fetei la soare sint suficiente pentru a produce cantitatea de vitamina D necesarä corpului. S-ar putea sä ai nevoie de mai multä expunere la soare pentru a obtine aceste beneficii, dar tine cont de faptul cä va trebui sä stai la soare färä a ajunge “sä-ti inrosesti pielea”. Pielea ta nu ar trebui sä capete culoarea roz dupä expunerea la soare. Dacä aceasta se intimplä, atunci inseamnä cä te-ai expus prea mult la soare. Orice arsurä iti va stresa organismul. Bronzarea rapidä si arsurile grave sau repetate pot cauza cancerul de piele in anii care vor urma.
2.Sticla retine 95% din beneficele raze ultraviolete, deci baia de soare in spatele sticlei nu pare sä fie o idee prea bunä.
3.O dietä säracä in gräsimi si evitarea expunerii excesive la soare sint vitale pentru reducerea riscului de cancer al pielii.
4.Orele de risc pentru a cäpäta arsuri de piele sint intre zece dimineata si trei dupä-amiaza, deci ar trebui sä fii atent cu expunerea la soare intre aceste ore.
5.Evitä cremele si lotiunile de corp, deoarece razele soarelui ar putea sä le transforme in substante nocive si sä creascä riscul dezvoltarii unui cancer de piele. Pentru a indepärta secretiile grase sebacee de pe suprafata pielii, fä un dus sau o baie inainte de a te expune la soare.
Aplicatii spirituale ale razelor de soare
Toatä natura, creatia lui Dumnezeu, ne oferä lectii despre Dumnezeu, despre dragostea Lui si despre planul Lui de mintuire. Poti invata multe din studiul cärtii naturii, ca si din studiul Bibliei pentru a-L cunoaste mai bine pe Dumnezeu. Iatä citeva lectii spirituale pentru a ne ajuta sä vedem pe Creator in opera Sa.
•Totul se invirteste in jurul soarelui, centrul stabil. Astfel trebuie sä fie si cu Isus in viata noasträ: o influentä stabilizatoare.
•Soarele ne indicä punctele cardinale: nord, sud, est si vest. Dacä te pierzi, priveste la soare. In acelasi fel, Isus ne aratä directia pentru viata noasträ.
•Razele soarelui fac fructele sä se coacä, dindu-le acele culori frumoase. Cele mai multe legume si fructe sint verzi pinä sä fie indeajuns expuse la soare, si nu au gust bun pinä nu sint coapte la soare. Tot asa si reIatia noasträ cu Isus ne va maturiza si va scoate la ivealä tot ce poate fi mai bun in noi.
•Soarele este singurul lucru pe care omul nu-l poate polua. Putem gäsi multe alte lucruri pe care sä le afectäm dar nu putem sub nici o formä sä coborim soarele la nivelul nostru si sä-l transformäm. Doar el ne poate schimba pe noi.
•Soarele intotdeauna sträluceste din plin, niciodatä nu oboseste. Chiar dacä sint furtuni näpraznice sau nori grosi, el incä este tot acolo. La fel, chiar cind nori sau furtuni se arata pe cerul vietii si totul pare sä il impiedice sä ne ajungä, Isus este intotdeauna acolo.
•Radiatia soarelui are o putere de atractie care tine toate planetele pe orbitele lor in jurul lui. Isus in mod constant atrage fiecare persoanä spre El. Atunci cind ignoram aceastä fortä de iubire care ne atrage vom fi pierduti.
•Soarele este gratuit si oricine poate sä beneficieze de el. Fie sarac sau bogat, räu sau bun, neinstruit sau instruit, pe oricine el este gata intotdeauna sä-l slujeascä.
•Dacä ceva se interpune intre tine si soare, atunci tu vei fi in umbrä. Dacä lasi ca ceva sä se interpunä intre tine si Isus atunci vei träi negresit in umbrä! lar in umbrä este mai frig si mai intuneric. Isus vrea sä ne incälzeascä cu dragostea si lumina Lui pentru ca si noi la rindul nostru sä fim o luminä pentru altii!
•Cind soarele este reflectat de cätre lunä, aceasta dä o luminä foarte frumoasä chiar in intuneric. La fel si noi trebuie sä reflectäm lumina Printului universului in intuneric.
•Acum citeva aspecte tehnice: märirea debitului cardiac – cantitatea de singe pompatä de inimä la o singura bätaie – face inima mult mai eficientä. La fel Isus märeste capacitatea inimii noastre de a därui dragoste.
•Soarele ajutä la mentinerea unui sistem imunitar puternic pentru a preveni infectia si a lupta impotriva infectiei dacä deja a apärut. Tot soarele märeste numärul de globule albe din singe, creste nivelul de gamma globulina si distruge microbii. Isus ne dä tuturor arme cu care sä luptäm impotriva päcatului si omoarä päcatul care este in noi dacä ii permitem sä facä aceasta. El este mai mult decit binevoitor sä ne curäteascä viata de päcat.
•Poti tu sä gäsesti si alte paralele?
TEMPERANTA
Fructul prudentei este temperanta. A fi prudent inseamnä a face ceea ce stii cä este cel mai bine. Departe de a fi negativä sau restrictiva, temperanta are in vedere binele täu si permite creierului täu care reprezintä doar a 40-a parte din greutatea corpului, sä iti controleze actiunile. Ceea ce stii cä e cel mai bine depinde de faptul cum privesti la corpul täu si ce autoritate recunosti in viata ta. Pavel, in cea mai popularä carte din lume, Biblia, spune cä trupul täu este templul lui Dumnezeu. Cum ai trata tu templul lui Dumnezeu? Ce ai pune in el? Cum te-ai ingriji de el dacä aceasta ar fi conceptia ta cu privire la fiinta ta?
Tocmai pentru acest motiv, Dumnezeu a stabilit tipul de hranä potrivit pentru om. De asemenea El ne-a indicat si hrana care nu este corespunzätoare pentru corpurile noastre si pe care nu trebuie s-o consumäm sub nici o forma. El ne-a descoperit vointa Sa pentru corpurile noastre in Cuvintul Säu, Biblia.
Pe de altä parte, Satana adversarul lui Dumnezeu, a introdus ideea cä nu se intimplä nimic dacä consumäm ce este räu, atita timp cit il combinäm cu ceea ce este bun.
Definitia temperantei ne sugereazä faptul cä tot ceea ce noi facem afecteazä calitatea si cantitatea vietii noastre.
0 zonä de posibilä ambiguitate in definitia temperantei a fost clarificatä de inteleptul Solomon. El vorbea de folosirea a ceea ce este bun, dar nu in cantitäti exagerate. De ce ? Pentru cä chiar si ceea ce este bun ne poate vätäma dacä este in exces. Aici putem observa o crestere, de aceastä datä de la bine spre mai bine. Astfel, adevärata temperantä poate fi definitä ca totalä abstinentä de la ceea ce este räu si vätämätor, si cumpätare in ceea ce este bun. Putem sä ne däm seama cu usurintä cä temperanta ar trebui sä fie fündamentul vietii si al deciziilor noastre in ceea ce priveste sänätatea.
Cind Adam si Eva au päcätuit in grädina Edenului (Geneza 3), ei au fost inselati de sarpe, de Satana, ca sä mänince ceea ce Dumnezeu le-a interzis sä mänince. Ei au dat friu liber apetitului si poftelor lor, si s-au läsat influentati de altcineva decit de Cuvintul lui Dumnezeu. De cind s-a näscut blestemul lipsei de stäpinire de sine, bärbati si femei din toate veacurile au cäzut astfel pradä in mainile Satanei. In loc de a-si exercita in fiecare moment puterea de a alege binele, omul a fäcut alegeri gresite, vätämindu-se pe el insusi si pe altii. Un exemplu poate fi viciul fumatului. Fumatul nu numai cä vatämä pe cel ce fumeazä, dar este la fel de däunätor si pentru cei care respirä si träiesc in jurul fumätorului.
Cum putem noi cistiga ceea ce am pierdut in grädina Edenului? Ce putem face pentru a putea recistiga puterea controlului de sine, astfel incit sä avem capacitatea moralä de a face alegerile cele bune in orice moment? Räspunsul este cä primindu-L pe Isus Hristos in inimä vom avea o inimä (minte) nouä, dorinte noi si totodatä darul temperantei – puterea de a asculta. (citeste Ioan 1,12; Ezechiel 36,26; Psalmi 37,4; Galateni 5,22-23).
AERUL
“Aerul, acest pretios dar al cerului, pe care toti pot sä-l aibä, te va binecuvinta cu influenta lui intäritoare dacä nu-i vei impiedica accesul. Primeste-l cu bucurie, cultivä dragostea pentru el…” E.G. White, Märturii pentru comunitate, vol.1, pag. 702.
Nimic nu este mai esential pentru bunästarea sänätätii tale decit aerul curat. Viata depinde mai mult de aer decit de mincare.
Isus in timpul cind a stat in pustie, sau victimele din lagarele de concentrare au stat färä hranä 40 de zile sau si mai mult; dar färä aer curat in numai 4-6 minute incepe vätämarea creierului si in urmätoarele minute are loc moartea. Aerul curat, apa si lumina soarelui sint cele mai abundente si esentiale daruri ale Creatorului.
Deasemenea aerul, apa si soarele sint curätitori universali. Toate animalele si creaturile eliminä aer consumat. Materiile in stare de descompunere produc un aer nesänätos si viciat. Dar vegetatia contribuie la purificarea aerului. Frunzele consumä bioxidul de carbon din aer si cu ajutorul soarelui, prin procesul numit fotosintezä, produc oxigenul care este räspindit in atmosferä. Corpul nostru a fost proiectat sä foloseasca aer proaspät si curat chiar si in timpul iernii. Comparä aerul proaspät si curat cu aerul inchis si stätut:
Ionii negativi din aer
Ce sint acestia?
Ioni de oxigen cu sarcinä negativä (aerul proaspät de tarä)
De cine sint produsi?
De razele soarelui, cäderi de apä, particulele radioactive din atmosferä, scoarta teresträ, copaci, plante.
Ce efecte au?
Amelioreazä afectiunile respiratorii (astmul), au un efect calmant, mentine starea de voie bunä, imbunätäteste somnul, märeste capacitatea de muncä, imbunätäteste starea generalä a sänätätii, sporeste activitatea cililor si microvililor, omoarä virusurile si bacteriile.
Ionii pozitivi din aer
Ce sint acestia?
Ioni cu sarcinä pozitivä sint asa numitii oxidanti. Acestor ioni le lipsesc un electron pentru a avea o forma stabila. Din aceastä cauzä ei räpesc electroni altor substante chimice organice sau anorganice, destabilizindu-le si denaturindu-le in acest fel. Ionizare pozitiva poate fi intilnita in aerul inchis si viciat din orase si centre industriale.
De cine sint produsi?
Praf, poluare, bacterii, aerul conditionat si incälzirea centralä, materialele sintetice, materialele moderne de constructie. Toate acestea duc la nasterea de forte electrice mai puternice decit legatura electrica dintre oxigen si electronii sai in forma sa stabilä. Aceste forte electrice desprind un electron din garnitura oxigenului, transformindu-l intr-un ion pozitiv de oxigen instabil din punct de vedere electric, care insa va incerca sa-si recupereze forma stabila acaparind un electron de la alte substante cu forte electrice mai slabe decit el.
Ce efecte au?
Agraveazä afectiunile respiratorii (astmul), märeste tensiunea si anxietatea (teama), provoacä letargie si insomnie, märeste glanda tiroidä, diminueazä activitatea cililor si microvililor, släbeste rezistenta la infectii.
Existä o diferentä, nu-i asa? Si multi oameni träiesc in aerul inchis si poluat de oras. Scäderea cantitätii de oxigen din corpurile noastre este un factor ce poate avea urmatoarele efecte negative:
1.formarea acidului lactic
2.colesterol crescut in singe
3.artritä
4.cresterea riscului de cancer
5.glaucom
6.cataracte
7.schizofrenie
8.cresterea tensiunii arteriale
Ei bine, dacä acestea te-au convins cä trebuie sä respiri aer curat cu ioni negativi, urmeazä unmätoarele principii:
1.nu purta imbräcäminte strimtä
2.adoptä o posturä corectä
3.petrece cit mai mult timp in aer liber
4.träieste la tarä
5.deschide ferestrele
6.respirä adinc
7.respirä corect folosind diafragma (muschiul care desparte toracele de abdomen)
8.fä-ti exercitiul fizic in aer liber
9.tine plante si flori in ghivece in casä
10.foloseste produse naturale (imbräcäminte, mobilä, materiale de constructie, etc.)
Stai intr-un mediu in care nu se fumeazä. Aceasta va contribui la scäderea tensiunii, la micsorarea riscului unui atac de inimä si a imbolnävirii de cancer. In ziua in care un fumätor inceteazä de a mai fuma, riscul lui de a muri subit prin atac de cord scade in mod surprinzätor. Circulatia se imbunätäteste automat si riscul unui infarct cardiac cauzat de formarea cheagurilor de singe scade, deoarece fumul de tigarä contine substante vasoconstrictoare care ingusteazä vasele de singe. Dacä doresti sä te lasi de fumat, roagä-te lui Dumnezeu pentru putere si lasä-te dintr-o datä si nu in mod treptat. Inceteazä de a mai consuma alcool, cafea, condimente – acestea doar märesc pofta de a fuma. In locul acestora, mänincä fructe proaspete si legume, bea apä multä intre mese, fä un dus sau o baie de douä ori pe zi pentru prima säptäminä si fä exercitiu fizic sau plimbäri pe jos o datä sau de douä ori pe zi. Acestea iti vor ajuta corpul sä elimine foarte repede nicotina si alte oträvuri, astfel incit pofta de a fuma nu va intirzia sä disparä.
Martin Luther spunea cä “rugäciunea este respiratia sufletului”. Ce potrivitä ilustratie a constantei necesitätii de rugäciune. Fiecare gurä de aer pe care o respiräm ar trebui sä ne aminteascä de nevoia noasträ de Dunmezeu. Acesta ar putea fi motivul pentru care Scriptura ne zice: “Rugati-vä neincetat” (1 Tesaloniceni 5,17). Asa cum respiratia este vitalä pentru viata noasträ fizicä, rugäciunea este vitalä pentru viata noasträ spiritualä.
ODIHNA SAU RELAXAREA
Un aspect vital al unui stil de vialä sänätos si pozitiv este cantitatea si calitatea somnului pe care il avem. In aceastä privintä, la fel ca si in alte aspecte ale stilului de vialä, este important ca sä ne amintim de conceptul temperantei si anume evitarea acelor lucruri care vatämä si cumpätare in acelea care sint de folos. Prea mult sau prea putin somn poate lucra impotriva noasträ. Urmätoarele principii sint ajutätoare pentru cei care cu greu reusesc sä doarmä sau sä se odihneascä:
1.Este necesar un program de exercitiu fizic regulat si riguros, in mod special acele exercitii care ne aduc in contact cu solul si aerul proaspät de afarä.
2.Fä tot posibilul sä mergi la culcare si sä te trezesti la aceiasi orä. “Ceremoniile” inainte de culcare ne pregätesc pentru somn.
3.Evitä sä dormi dupä-amiaza. Dacä totusi ai nevoie sä-ti completezi somnul, in general e mai bine s-o faci in prima parte a dupä-amiezei.
4.Cel mai bine este ca mesele de seara sä fie usoare si luate cu cel putin trei ore inainte de a merge la culcare. Nu lua nici o gustare chiar inainte de a te culca.
5.Evitä sä dormi intr-un mediu zgomotos.
6.Cind dormi picioarele sä-ti fie bine acoperite pentru a preveni räceala care poate contribui la tulburarea somnului.
7.Un pat comod si un asternut de pat usor vor forma un mediu propice pentru dormit.
8.Fereastra dormitorului ar trebui sä fie deschisä tot timpul zilei (24 ore) si al anului pentru a avea aer curat, dar evitä curentul care iti poate provoca räcealä. Deasemenea, vorbind despre mediul in care dormi, este cel mai bine sä nu tii camera prea incälzitä. Nu iti acoperi capul in timp ce dormi.
9. Evitarea oricärui excitant de orice tip va asigura calitatea odihnei tale. Acesti excitanti pot fi televizorul, stresul, supraalimentatia, mesele tirzii, bäuturile ce contin cofeinä, mincarea condimentatä si excitantä cum ar fi carnea, alimentele rafinate, alcoolul, zahärul si tutunul.
10.Bea suficientä apä. Aceasta este esentialä pentru un stil de viatä sänätos.
11.O baie cäldutä de 8-10 minute poate fi de mare folos. Sterge-te pe corp, dar nu te frictiona prea tare.
12.Obisnuieste-te sä stai treaz in timpul orelor de veghe. Nu-ti permite sä atipesti in timpul sedintelor… concentreaza-te!
13.Relaxeazät-te respirind adinc de 40-50 de ori.
14.Lasä?ti gindurile sä se indrepte cätre lucrurile ceresti. Mediteazä la bunätatea si dragostea lui Dumnezeu. Roagä-te!
15.O medie de 7- 9 ore de somn pe noapte este un ideal bun de atins, si cind te trezesti, scoalä-te si zi un bun venit zilei celei noi!
16.Evitä sä muncesti peste mäsurä in timpul zilei, aceasta in special pentru cei a cäror muncä este in cea mai mare parte intelectualä si adesea stresantä.
17.Citind paragrafe usoare din Biblie, poezie, sau altceva de acest gen iti vei indrepta gindurile spre lucrurile relaxante pentru minte.
18.Dacä ai niste “afaceri nerezolvate” cum ar fi minia, resentimentele, sau alte emotii puternice care iti ingreuneazä inima, ia-ti timp si vorbeste cu persoana, sau persoanele implicate. “Limpezirea cerului de nori” este cheia vitalä pentru un somn odihnitor.
19.Ia-ti timp pentru activitäti recreative compensatoare – activitäti care te vor ajuta sä intineresti si sä stabilesti un echilibru in viata ta. Acesta este un aspect esential pentru un somn bun si pentru eliberarea de stres. Activitätile in naturä par a fi cele mai inviorätoare si regeneratoare.
20.Uitä-te mai putin la televizor si citeste numai ceea ce este adevärat si curat. Mintea a fost creatä sä fie impresionatä si formatä de ceea ce vede si aude. Ce beneficiu poate sä aibä asaltarea ei cu mii de acte de violentä si scene imorale? Cuvintul Lui Dumnezeu ne aratä clar cä “privind noi devenim schimbati” (2Cor. 3,18). Vrem noi cu adevärat sä experimentäm acest cuvint al lui Dumnezeu permitindu-i Lui sä aleagä ceea ce este cel mai bun pentru noi, sau vom urma dorintelor noastre si vom cäuta mai departe propriile noastre pläceri?
INCREDE-TE IN DUMNEZEU
“Increde-te in tine insuti si vei fi dezamägit; increde-te in prieteni si ei te vor päräsi si vor muri; increde-te in bogätie si ea iti va fi luatä; increde-te in reputatie si niste limbi calomniatoare ti-o vor distruge, dar increde-te in Dumnezeu si niciodatä nu vei fi dat de rusine.” (D. L. Moody)
“Am tinut multe lucruri in mainile mele si le-am pierdut pe toate; dar orice am asezat in mainile lui Dumnezeu, aceea am incä si acum.” (Martin Luther)
“Prin increderea in puterea de sus, noi vom avea o viatä linistitä. In El vom gäsi putere si nu släbiciune, intelepciune in loc de ignorantä. Noi nu ar trebui sä ingäduim mintilor noastre sä se preocupe de eul personal, pentru cä fäcind asa ne indepärtäm de Dumnezeu. Päsärile sint buni invätätori ai increderii. Tatäl nostru ceresc se ingrijeste de ele; dar ele trebuie sä-si stringä hrana, sä-si construiascä cuiburile si sä-si creascä puii. In fiecare clipä ele sint expuse pericolului dusmanilor care cautä sä le distrugä. Dar totusi ce voioase merg ele la munca lor! Ce plin de bucurie este ciripitul lor! ” (E.G. White)
Da, adevärata rezolvare a problemei stresului implicä increderea. Increde-te in puterea si dragostea Lui divinä pentru tine! Prinde-te bine de aceastä fringhie avind un Dumnezeu activ de cealaltä parte a fringhiei. Vointa si eforturile umane unite cu puterea lui Dumnezeu nu vor fi neputincioase in fata problemelor, ci trecind prin ele si depäsindu-le impreunä cu El, vei avea pace.
Sursa: UTILE COPII.RO
