Moto: „Mai bine un vecin aproape decat un frate departe.” (Proverbe. 27:10 u.p.)
În urmatoarele articole vom prezenta cele mai frecvente urgente medico-chirurgicale si primul ajutor care poate fi dat de persoanele care nu au o instruire medicala speciala legata de profesiunea lor.
Întalnim, frecvent, persoane care necesita un ajutor medical in mod urgent, ajutor de care depinde deseori chiar viata lor. Lipsa acelui ajutor , sau un „ajutor” contraindicat poate duce la pierderea vietii sau la consecinte care vor afecta, in mod grav, toti anii de viata ai persoanei aflate in dificultate.
Cineva poate spune: „Mai bine nu ma bag!”, „De ce sa risc si sa fiu acuzat?”, „Nu ma intereseaza!”. Ganditi-va, totusi, ca s-ar putea ca persoanele care au nevoie se ajutorul dumneavoastra, ar putea sa fie chiar unii dintre cei dragi sau persoane din anturajul dumneavoastra, pe care ati dori foarte mult sa le ajutati. Nu mai spun ca unui crestin adevarat ar trebui sa-i pese de toti oamenii care au nevoie de ajutor si sa ajute acolo unde poate.
Desigur ca, mai intai, inainte de a da ajutorul, trebuie sa recunoastem si sa apreciem corect gravitatea situatiei. În acest sens, elementele de gravitate extrema sunt in ordine descrescatoare a gravitatii: absenta batailor cordului, lipsa respiratiei, hemoragia severa, pierderea starii de constienta, respiratie foarte grea cu senzatie de sufocare severa, paralizie, dureri mari, fracturi si zdrobituri de tesuturi, deshidratari severe, convulsii…
Sigur ca mai multe din aceste elemente de gravitate se pot asocia la aceeasi persoana, marind gradul de dificultate al cazului respectiv.
Toti recunosc ca, in astfel de cazuri, constiinta te obliga sa intervii pentru a ajuta, insa, in majoritatea lor, persoanele din anturajul celui ce are nevoie de ajutor nu pot decat sa tipe, pentru ca, de fapt, nu stiu sa faca altceva. De aceea, vom prezenta, pe rand, astfel se urgente medico-chirurgicale si primul ajutor pe care-l pot da cei din anturajul persoanei bolnave, fara a fi dotati cu aparatura deosebita sau cunostinte medicale deosebite.
Cea mai grava dintre situatiile de urgenta medicala este stopul cardio-respirator. Aceasta inseamna ca atat inima inceteaza sa mai bata, cat si respiratia se opreste, indiferent care dintre ele este prima si care urmeaza apoi. E drept ca oprirea respiratiei poate fi urmata de cateva minute (5-8 minute) in care o inima sanatoasa poate sa mai bata, insa invers, dupa oprirea cordului, respiratia se opreste mult mai repede (in jur de 1 minut), iar starea de constienta se pierde in cateva secunde de la oprirea cordului. De aceea, nu vom reanima un bolnav constient prin metode de respiratie atrificiala sau masaj cardiac, chiar daca el spune ca nu are aer, sau ca „i s-a oprit inima”.
Este drept ca exista multe situatii de stari de inconstienta fara stop cardio-vascular (frecvente in crizele epileptice, comele din accidentele vasculare cerebrale cu paralizii, sau comele de alta natura, inclusiv cele alcoolice care se intalnesc din ce in ce mai des).
În unele din aceste cazuri, miscarile respiratorii sunt superficiale si nu se pot constata decat la o privire atenta, iar prezenta sau absenta batailor cordului se poate detecta la palpitarea pulsului la arterele mari -cel mai usor la arterele carotide care se gasesc pe partile anterolaterale ale gatului, in fata muschiului sternocleidomastoidian. (Revedeti, va rog, o carte de anatomie cu planse ale vascularizatiei gatului si capului.)
In acordarea primului ajutor unei persoane inconstiente, se deosebesc mai multe etape care trebuie parcurse:
– Mai intai, salvatorul evalueaza situatia generala asigurandu-se fata de un pericol potential (circulatia de autovehicule, curentul electric, structuri instabile care-l pot accidenta, substante toxice). Victima se va evacua din zona potential periculoasa. (Atentie! Nu se vor atinge firele de curent electric neizolate, nu se va respira intr-o camera cu gaz presupus toxic.)
– Se verifica starea de constienta a victimei scuturand-o usor sau/si punandu-i intrebari. (Care-i este numele, daca se simte bine etc.)
– Daca victima este constienta, sau se misca, se evacueaza din zona periculoasa si se solicita ajutor calificat, iar sarea ei se evalueaza periodic pana la sosirea echipei medicale.
In cazul in care victima nu raspunde:
– Se striga dupa ajutor.
– Eliberam caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului (se trage
capul pe spate, apasand pe frunte) (Atentie! Acest lucru nu se face in caz de presupusa fractura de coloana cervicala.)
– Pastrand caile respiratorii libere, observam, ascultam si simtim daca victima respira si, in acelasi timp, palpam pulsul carotidian (observam miscarile pieptului, simtim daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si de gura victimei). Efectuarea acestor manevre de observare a respiratiei si de palpare a pulsului nu trebuie sa depaseasca 10 secunde.
Daca victima respira si are puls:
-se aseaza in pozitie de siguranta, culcata in decubit lateral (pe o parte), pentru a nu aspira lichidul de varsatura, in caz de varsaturi, si chemam ajutor calificat, tinand, in continuare, sub observatie respiratiile si palpand periodic pulsul.
Daca victima nu respira, inca are puls:
– apelam la ajutor calificat, intoarcem victima pe spate, daca nu este in aceasta pozitie deja, curatam cavitatea bucala de resturile alimentare, scoatem protezele dentare care nu sunt fixe si efectuam respiratie gura la gura, prin intermediul unui tifon sau al unei batiste, tinand capul in extensie si tragand de barbie in sus cu mana dreapta, iar nasul fiind pensat cu degetul mainii stangi (cand salvatorul se afla in partea dreapta a victimei).
În cazul in care aerul nu intra in pieptul victimei (pieptul nu se ridica suficient), se repozitioneaza capul, iar daca, in continuare, aerul nu intra, este foarte probabil ca exista un corp strain in caile respiratorii.
Daca aerul intra usor in pieptul victimei, continuam ventilatia si verificam pulsul periodic, pana la sosirea personalului medical calificat.
Daca victima reia respiratia spontan, se va aseza in pozitia laterala de siguranta.
Daca victima nu respira si nu are puls:
– se solicita ajutor calificat;
– se efectueaza doua ventilatii prin modul descris si se incepe masajul cardiac extern: cate 15 compresiuni la 2 ventilatii cand este un singur salvator si cate 5 compresiuni la o ventilatie cand sunt doi salvatori (unul va efectua masajul cardiac si altul ventilatia).
Tehnica ventilatiei artificiale:
Cu capul victimei in hiperextensie se mentine gura usor intredeschisa cu o mana, iar cu cealalta se sustine fruntea si se inchide nasul.
Se inspira profund, se aseaza gura etans peste gura pacientului si se sufla 2-3 secunde, astupandu-i nasul.
Cand toracele s-a ridicat, se retrage gura de pe cea a victimei si se permite expirarea pasiva a aerului.
Cand expiratia s-a terminat, se efectueaza urmatoarea insuflare.
Tehnica masajului cardiac:
– Se aseaza victima pe o suprafata tare.
– Se aseaza podul palmei in treimea inferioara fa sternului, iar cealalta palma deasupra celei dintai fara a sprijini degetele pe torace.
– Se impinge sternul in jos circa 4-5 cm, dupa care se da drumul repede, frecventa compresiunilor fiind aproximativ 80/min.
Tehnica evacuarii unui corp strain:
– Daca aerul nu intra in torace la insuflare dupa ce am curatit cavitatea bucala, este probabila o obstructie traheala sau laringeala cu un corp strain. Se va ridica victima de la spate si, cuprinzand-o, salvatorul aplica mainile prinse una de cealalta pe abdomenul victimei, efectuand miscari bruste de presiuni pe abdomen cu ridicarea concomitenta a mainilor spre torace. Prin presiunea realizata pe muschiul diafragm se poate elimina corpul strain din laringe sau trahee.
Sigur ca acordarea ajutorului doar la acest nivel nu va scapa cu viata decat foarte putine dintre victime, dar acest tip de ajutor prezentat mai sus poate prelungi perioada in care ajutorul medical calificat poate fi eficient. Statisticile au aratat ca pacientii la care s-a inceput masajul cardiac extern si ventilatia artificiala imediat dupa stopul cardio-respirator, au avut un procent de supravietuire de peste 30%, pe cand, lipsa acestui prim ajutor scade rata de supravietuire a victimelor sub 5%, datorita timpului care se pierde pana soseste personalul medical calificat.
Sigur ca totul depinde, in primul rand, de puterea si vointa divina, dar Dumnezeu gaseste, adesea, cu cale sa ne foloseasca ca unelte ale Sale si in situatii extreme de acest fel.
Doresc ca Dumnezeu sa va ajute si sa folositi cu succes aceste cunostinte.
Dr. Raileanu Valerian
