Un studiu realizat de Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, în cadrul unui program ONU pentru mediu, arată că industria cărnii are o contribuție majoră la încălzirea globală și pierderile de habitat. Altfel spus, È›ara arde și baba mănâncă friptură – o mutație în folclor, care merge mână în mână cu încălzirea globală și cu impactul pe care consumul de carne îl are asupra acestui fenomen.
În 2050, când populația va atinge probabil pragul de 9 miliarde de locuitori, va fi extrem de dificil ca această populație să se hrănească, avertizează studiul, intitulat „Evaluarea impactului de mediu al consumului și producției: Produse și materiale prioritare“.
Creșterea cererii pentru carne pune presiune pe industria agricolă, iar agricultura, surprinzător pentru mulÈ›i, are un impact negativ asupra mediului mai mare decât industria producătoare de ciment, au descoperit autorii studiului.
„Carnea înseamnă folosire în exces a apei și generează o cantitate mare de gaze cu efect de seră,” susține și lordul Stern, fost economist la Banca Mondială, într-un interviu acordat publicației britanice The Times. „Din cauza cărnii, există o anumită presiune asupra resurselor Pământului. O dietă vegetariană este mai bună”, a spus lordul Stern, întrucât metanul eliberat direct de porci și vaci este de 23 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.
Doi cercetători citați de The Telegraph, Tony McMicheal de la Universitatea Națională din Australia și John Powles de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, consideră că, la nivel global, o reducere chiar și de 10% din consumul de carne ar putea avea un efect semnificativ pentru reducerea încălzirii globale.
Renunțarea la consumul carne este însă doar jumătate din drum. Potrivit unui studiu realizat de oamenii de știință de la Universitatea Cranfield, din Marea Britanie, chiar și înlocuitorii de carne, precum soia sau lintea, pot dăuna mediului, atunci când sunt importați de la distanțe mari și când se consumă cantități mari de energie pentu procesarea lor. Concluzia studiului citat în Curierul Național, este că valoarea ecologică a vegetarianismului depinde mult de tipul de mâncăruri care sunt consumate ca alternativă la carne.
Sursa: semneletimpului.ro
