Cumpatare
De Dr. Sandulache Sorin
Introducere.
Inteleptul Solomon atrage atentia ca un popor este binecuvantat atunci cand conducatorii sai traiesc in cumpatare. Ecl. 10,17 Stiinta medicala moderna incepe sa inteleaga relatia dintre capacitatea voluntara de infranare si spiritualitate. Dr. Dean Ornish declara: „Eu cred ca chiar si simplul act al stapanirii de bunavoie are o influenta binefacatoare. Cand noi alegem sa nu consumam ceva, desi am putea s-o facem, efectul este ca acordam alimentatiei un loc special, il sacralizam si el devine astfel o sursa de bucurie. De asemenea, infranarea voluntara ne ajuta sa ne stapanim pulsiunile, tentatiile si dependentele… Aceste limitari autoimpuse ne pot ajuta sa ne eliberam… Ceea ce pare sa fie o autolimitare se dovedeste a fi o stapanire de sine eficienta, o sursa de putere disponibila si canalizata in mod constient. In ultima instanta aceasta infranare reprezinta alegerea intre adevarata libertate si sclavia propriilor noastre pasiuni.” De fapt primii pasi ai caderii au fost disputati pe terenul poftei si al ingaduintei apetitului.
Etimologie si definitii. Expresia greaca a NT pentru cumpatare sau autocontrol este enkrateia – care in traducerile mai vechi cum este KJV, a fost tradus ca temperanta. Acest termen si-a pierdut o mare parte din semnificatia initiala si in limba engleza el inseamna astazi moderatie. Vorbitorii de limba engleza inteleg prin temperanta sa utilizeze toxicele uzuale cu moderatie, cu masura desi initial expresia insemna abstinenta fata de lucrurile daunatoare. Desi, exista un raport de directa proportionalitate intre cantitatea unui toxic si efectul sau distructiv, totusi si cea mai mica cantitate de toxic ramane daunator prin definitie.
Adjectivul sofron – este folosit pentru a descrie atitudinea crestinului adevarat si este tradus prin termeni ca: cumpatat, sobru, stapan pe sine, capabil de autocontrol, accentuandu-se ideea de sanatate mentala, dar de cele mai multe ori este in relatie cu abstinenta fata de bauturile alcoolice (1Tim 2,9.15; 3,15; Tit 1,8; 2,2.4.5.6.12; Rom 12,3; 2Cor 5,13.) In acelasi mod, asotia – ï¡ï³ï¯ï´ï©ï¡ include situatiile in care alcoolul tulbura activitatea mentala (Tit 1,6), desi poate fi folosit si intr-un sens mai larg.
Adjectivul nefalios (1Tim 3,2.11; Tit 2,2) are, de asemenea, conotatiile abstinentei si se aplica in mod deosebit unuia care este abstinent si nu bea vin. 1Tes5,6-8.
Cumpatarea inseamna mai mult decat moderatie si aceasta rezulta din caracteristicile fundamentale ale drogurilor. Ele determina obisnuinta conducand la cresterea dozei si dau dependenta fizica si psihica, cu sindrom de sevraj (intarcare) atunci cand, constient de efectele sale nefaste cineva incearca sa le abandoneze.
Adevarata cumpatare inseamna abstinenta fata de tot ceea ce este toxic si consumul cu moderatie a ceea ce este folositor. Cumpatarea nu vizeaza doar alimentatia si consumul substantelor toxice, ci si exercitiul fizic, odihna, munca, jocul si sexualitatea.
„Cumpatarea reprezinta fundamentul tuturor darurilor provenite din partea lui Dumnezeu, baza tuturor victoriilor care trebuiesc castigate.” Temp., f.p.[1]
Fiecare dintre noi doreste sa traiasca o viata infloritoare si plina de succes. Nimic n-ar trebui sa stapaneasca asupra noastra, ci noi ar trebui sa avem totul sub control. Cumpatarea nu este o abstractiune, ci ea trebuie aplicata in situatii cat se poate de concrete. Anumite trasaturi ce tin de cumpatare fac parte din zestrea noastra genetica, iar altele sunt dobandite. Noi avem un potential de autocontrol pe care insa trebuie sa-l actualizam si sa-l aplicam la situatii concrete de viata. Cumpatarea este o deprindere care trebuie insusita si acest lucru se realizeaza prin concentrare, repetare si perseverenta. Oricat de talentati ar fi marii virtuosi ai instrumentelor muzicale, totusi, celebritatea lor este datorata unei munci asidue. Exercitarea stapanirii de sine are similitudini cu insusirea unei deprinderi sau a unei arte.
Cumpatarea presupune alegerea regulata alternativei sanatoase si renuntarea la o placere daunatoare care poate aduce o gratificatie imediata, dar pentru care costurile sunt extrem de costisitoare, prin ruinarea sanatatii. Ceea ce trebuie evitat sau consumat cu masura nu este necesar cu adevarat, ci el reprezinta un moft, un exces sau ceva toxic. In domeniul cumpatarii ne exercitam dreptul la libertate.
Libertate, necesitate – legitate si cumpatare.
Curente ale gandirii precum behaviorismul sau materialismul, considera ca suntem conditionati si determinati intr-o masura atat de mare, incat nu avem nici o libertate de alegere. Chiar si unele curente religioase pledeaza pentru o astfel de pozitie in care predestinarea joaca un rol hotarator.
Cu siguranta ca determinismul cauzal isi are rolul sau in lumea noastra, el avand un efect autolimitant prin consecinte, asupra pacatului. Este adevarat ca 25-40% din trasaturile noastre sunt determinate genetic. De asemenea, comportamentul nostru este afectat de mediul natural si social in care ne aflam, de cultura careia apartinem. Noi toti suntem constienti, in mod dureros, de faptul ca suntem muritori. Dar, frumusetea libertatii consta in constienta faptului ca noi ne putem determina existenta si viitorul pe acest pamant si pentru vesnicie.
In lumea noastra polarizata, nici o fiinta umana nu se bucura de libertate absoluta. De fapt, noi ne aflam in situatia de a alege intre alternativa binelui sau raului. Gradul nostru de autonomie este limitat. Odata cu caderea in pacat, obtiunile noaste s-au redus drastic. Libertatea de care ne putem bucura aici si in vesnicie trebuie recastigata pas cu pas. In aceasta lume riscanta, libertatea ca si sanatatea noastra este amenintata, sau doar limitata de experiente traumatice, ocazii de a invata, expuneri toxice, procese patogene, etc.
Rezulta ca libertatea noastra este limitata intr-o masura variabila, atat de factorii ereditari, cat si de mediu. Oricum si oricat de limitata ar fi, daca ne vom folosi in mod intelept de libertatea pe care o avem inca la dispozitie, putem sa ne imbunatatim calitatea vietii, cat si durata ei. Mai mult decat atat, prin cumpatare si un stil de viata sanatos, gradul nostru de libertate sporeste. Prin puterea harului lui Dumnezeu noi putem stapani si infrange orice trasatura defectuasa de caracter mostenita sau dobandita. Situandu-ne in mod constant de partea lui Dumnezeu putem recuceri o libertate autentica si completa, putem ajunge la o dezvoltare deplina si armonioasa a fiintei si personalitatii noastre.
Dumnezeu ne-a pus la dispozitie seturi de legi morale, naturale si sociale. Desi legea pare restrictiva si arbritara la prima vedere, de fapt ea este instrumentul de recucerire a unei libertati autentice. Intelegand caracterul legic si necesar al realitatii, noi dobandim capacitatea de a o integra in mod creativ, reusind sa ne adaptam cu suplete. Nerespectarea legilor specifice din lumea noastra atrage consecinte-sanctiuni prompte si drastice. Desi, in domeniul fiziologic, psihologic, moral sau spiritual, aceste consecinte sunt mai putin evidente, ele sunt la fel de reale.
Valoarea spirituala a cumpatarii
1 Tes. 4,3-5.7; Gal. 5,19-21; Rom. 8,13
Dumnezeu nu ne-a asigurat niciodata ca va fi usor. De fapt El numeste aceasta disciplina deosebita suferinta si afirma ca poporul Sau se va bucura sa treaca prin acest proces din care rezulta un caracter asemenea Mantuitorului, pregatit pentru imparatia lui Dumnezeu. Iacob 1,2-4; Rom. 5,3-5; 8,18-19
Valoarea cumpatarii este recunoscuta si de autorii laici. Restrictiile alimentare sau de alta natura sunt prezente in toate culturile si religiile lumii. Atunci cand alegem in mod constient sa ne impunem anumite limite, restrictii, noi acordam acestui domeniu al vietii noastre o dimensiune deosebita, sacra. Aceasta ne elibereaza de tentatii, pulsiuni si adictii. De ce nu ne permitem sa facem tot ce ne trece prin minte? De ce impunem limite acestui tip de libertate debordanta? Pentru ca limitarile autoimpuse ne ajuta sa ne simtim cu adevarat liberi si ne conduc catre adevarata libertate.
De exemplu, un instrumentist petrece zilnic cateva ore exersand. Aceasta poate parea o limitare a libertatii sale. Ar putea sa faca atatea lucruri poate mult mai placute in acest interval de timp. Dar prin aceasta disciplina autoimpusa el dobandeste puterea si libertatea de a se exprima prin muzica intr-un mod pe care multi altii nu pot s-o faca. Isus este supremul nostru exemplu in privinta disciplinarii de sine. Evrei 2,10; 5,8-9
Activitatea fizica este o modalitate potrivita pentru dezvoltarea disciplinei de sine si a rabdarii. De asemenea, Cuvantul lui Dumnezeu, rugaciunea si meditatia, studiul naturii, slujirea semenilor, sunt cai regale pentru a dobandi stapanire de sine, ascultare, autodisciplina, capacitate de sacrificiu si altele. Luca 22,42: Fil. 2,8; Efes. 2,8-10; Ioan 14,15; Ps. 3,1.2. 7.8
Dobandirea stapanirii de sine
Primul pas in insusirea cumpatarii este constienta – constienta neajutorarii si dependentei noastre fata de Dumnezeu si unul fata de altul. Inca de la nastere nou nascutul este complet dependent pentru o lunga durata de timp de mama sa.
Pe masura ce crestem dobandim un grad relativ de independenta, insa chiar atunci cand ne consideram absolut autonomi si ca in existenta noastra totul se afla sub control, o criza se abate asupra noastra. Situatiile critice ne atrag atentia in mod socant asupra dependentei noastre de Dumnezeu si unii de altii. De fapt, fiecare bataie a inimii, fiecare respiratie, fiecare reactie enzimatica, fiecare sinteza proteica si fiecare diviziune celulara din miliardele de astfel de evenimente care au loc in organismul nostru in fiecare clipa, depind de sustinerea lui Dumnezeu.
Pentru a exercita adevarata cumpatare noi vom descoperii neajutorarea in care ne aflam si dependenta noastra de credinciosia si consacrarea fata de Dumnezeu. Aceasta constienta conduce la supunere, ascultare si modestie; insa aceasta supunere nu este supunerea resemnarii sau a infrangerii, ci este primul pas catre o biruinta autentica.
Devine evident ca stapanirea de sine are caracter paradoxal implicand renuntarea la pretentiile egocentrice pentru a redobandii o identitate si libertate autentice. Creatorul, Domnul si Mantuitorul nostru ne-a oferit principii de vietuire sanatoasa. Prin nastere din nou, El aseaza in sufletul nostru dorinta de schimbare si ne ofera puterea de a trai in conformitate cu aceste principii.
Pentru a dobandi aceasta constienta si vigilenta in practicarea unui stil de viata sanatos si a cumpatarii, avem datoria de a ne instrui si a cunoaste cateva principii elementare de fiziologie si patologie umana. De asemenea, trebuie sa cunoastem vointa lui Dumnezeu in legatura cu acestea. Trebuie sa fim constienti de caracterul daunator al anumitor comportamente, iar atasamentul nostru fata de adevarul lui Dumnezeu, de dragostea si bunatatea Sa, de caracterul si vointa Sa, trebuie sa ne determine in mod constant sa traim in mod curat si sanatos.
Pe de alta parte, indiferenta, neglijenta si incalcarea principiilor unui stil de viata sanatos, vor antrena o pierdere a discernamantului si sensibilitatii noastre spirituale, proportionala cu degradarea starii noastre de sanatate.
In practicarea cumpatarii, a stapanirii de sine, un rol important il are vointa. Noi avem datoria de a exercita aceasta dimensiune psihica prin care adevarurile lui Dumnezeu pot fi verificate in propria noastra existenta. Uneori o credincioasa ascultare conduce la consecinte cu adevarat providentiale in viata noastra.
Modalitati de infrangere a obiceiurilor daunatoare
In cartea Temperance se gasesc cateva sugestii practice legate de procesul dificil al schimbarii obiceiurilor daunatoare, care poate fi depasit oferindu-le oamenilor ceva mai bun. Iata o prezentare sintetica a acestora:
1. Prezentati-le oamenilor binecuvantarile care decurg din trairea practica a principiilor sanatatii si de care ei vor ajunge sa se bucure.
2. Transmiteti-le imaginea si chipul a ceea ce barbatii si femeile ar trebui sa devina in intentia si planul lui Dumnezeu.
3. Dezvaluiti-le planurile si intentiile distructive ale celui rau fata de omenire si faceti-i sa inteleaga ca Dumnezeu asteapta ca ei sa-si foloseasca puterile mintale si corporale astfel incat sa-L proslaveasca.
4. Explicati-le in mod clar si practic ce trebuie sa faca pentru a se proteja de pulsiunile si obiceiurile daunatoare.
5. Insistati asupra vietii si jertfei Mantuitorului in favoarea salvarii omului de viata si obiceiurile pacatoase.
6. Cereti-le celor care au raspuns la apelul de a trai o viata curata si sanatoasa sa transmita si altora aceste adevaruri, consolidandu-le astfel in ei insisi.
7. Cereti-le sa-si fixeze obiective si standarde ale cumpatarii si stapanirii de sine.
Din nefericire, prea adesea modalitatea noastra de abordare a Evangheliei sanatatii se bazeaza pe factori negativi: teama de moarte, de boli, statistici infricosatoare, descrierea detaliata a mizeriei si suferintei bolilor. Ar fi mult mai bine ca aceste sugestii oferite prin inspiratie divina sa conduca la o abordare mult mai optimista si pozitiva care are in vedere bucuriile trairii unie vieti curate si neprihanite.
