Cofeina
De Dr. Sandulache Sorin
Cafeaua face parte din toxicele uzuale cele mai raspandite, impreuna cu alcoolul, tutunul si drogurile. Este considerat un drog minor, desi ea confera dependenta fizica si psihica.
Este posibil sa cunoasteti legenda descoperirii cafelei. Se spune ca un pastor arab a constatat ca unele dintre caprele sale topaiau toata noaptea, in timp ce colegele lor dormeau linistite. Intrigat, pastorul le-a urmarit pe cele agitate si a observat ca acestea mancau bobitele verzi ale unui arbust. Si-a facut si el o fiertura amara din aceleasi bobite, rezultatul fiind similar. Prajirea si rasnirea nu au fost decat o formalitate si asa a aparut cafeaua ‘arabica’.
O ceasca mica, de cafea, contine 50 mg cofeina; consumul zilnic a 100 mg cofeina conduce la adictie. Bauturile ‘negre’, cola, pepsi, au un continut de 25-35mg cofeina la 100 ml. bautura. Fiind consumate in cantitate mult mai mare si mai ales de catre copii, aportul de cofeina este si mai riscant.
Cafeaua are efecte excitante si euforizante, avand o aroma specifica apreciata de cafegii inveterati. Acestia ajung frecvent la 3-6 si chiar mai multe cafele zilnic. Ca medicament are o utilizare limitata in contracararea efectelor sedative sau hipnotice din unele asocieri medicamentoase analgezice, antitusive, antimigrenoase, in combaterea supresiei centrului respirator, in special in coma alcoolica, sau in sindromul stemetilian indus de antiemetice, s.a.
Efectele adverse sunt redutabile. Provoaca tahicardie, favorizeaza tulburarile de ritm cardiac, creste consumul de oxigen al miocardului, favorizand astfel angorul, creste valoarea tensiunii arteriale si are un efect diuretic. Intrinsec si prin asociere cu zaharul, ca si prin efectul catecolaminic conduce la cresterea valorilor colesterolului, deci are un efect aterogen.
Stimuleaza secretia gastrica acida, favorizand ulcerul gastric sau duodenal. Scade apetitul. Favorizeaza labilitatea psihoafectiva, creste anxietatea si tremorul de orice natura. Este total contrindicata in afectiunile psihice numite in trecut nevroze; genereaza irascibilitate, agresivitate in tulburarile de personalitate.
S-a stabilit o legatura statistica intre consumul de cafea si cancerul de cap de pancreas si de vezica urinara, efecte datorate altor constituenti decat cofeina, deci atribuibile si cafelei decofeinizate.
Bautorul de cafea are sentimentul ca este superman, debordeaza de energie, desi acest efect este obtinut la doze din ce in ce mai mari, la care se adauga efectele secundare neplacute. Aceasta stare se obtine cu un consum excesiv de energie, pe care cafeaua ne determina s-o cheltuim, dar n-o furnizeaza. Cand efectul din ce in ce mai putin durabil al cafelei trece, omul ramane secatuit, incapabil atat cantitativ cat si calitativ de vreun efort. Sevrajul, sau sindromul de intarcare aduce cu el durere de cap, ameteala, slabiciune marcata, incapacitate de concentrare, scaderea randamentului. Ilustratia care urmeaza are menirea sa surprinda efectele mai subtile ale cafelei.
Paianjenul si cafeaua.
Un entomolog a hotarat sa studieze paianjenul de stepa – acela care face o panza cu fibre radiare, similare unor spite, unite prin laturi poliedrice paralele, de o precizie si regularitate uimitoare. Ce dispozitive de masurare, de topometrie are aceasta vietate care poate realiza ceva atat de perfect. Entomologul i-a stricat panza si a montat camera de luat vederi, aparatul de fotografiat, leptopul pentru notite, fiind gata sa-si faca observatiile. Ziua, paianjenul a dormit profund; la caderea noptii ar fi vrut sa vaneze, sa se ospateze, dar nu avea cu ce. Fiind extrem de precaut si discret, paianjenul de stepa nu-si tese panza decat noaptea pe la ora 2-3, cand este cel mai rece si cel mai intuneric. Dupa cateva nopti de observatie, omul de stiinta era exasperat si i-a povestit totul prietenului sau farmacistul. Solutia acestuia a fost sa-i administreze paianjenului in cavitatea abdominala o cantitate de cofeina echivalenta cu o ceasca de cafea. Zis si facut. Paianjenul nu si-a mai putut face somnul de zi, dar nici n-a purces la tesutul panzei. Conform unui ceas biologic misterios, el a incercat sa-si refaca panza la aceeasi ora. Doar ca dupa ingestia cofeinei, rezultatul a fost dezastruos; panza sa arata ca o zdreanta, cu fibre neregulate, dezordonate si total ineficienta pentru prinderea insectelor. Abia dupa 72 ore parea sa reintre totul in normal. Si aceasta dupa o priza unica de cafea.
Sa ne amintim, deci, ca oricat de savuroasa ar fi aroma cafelei si oricat de tonic si euforizant ar fi simtamantul initial de forta, acesta nu este insotit de perspicacitate si finete intelectuala, numarul de erori / numarul de incercari creste, scad performantele creative, profunzimea gandirii si discernamantul moral-spiritual.
Cu siguranta ca, respectarea unui ritm sanatos intre activitate si odihna, cu preocupari alternative, cu o apropiere mai atasata de natura, ar conduce la solutii mai judicioase de incarcare a bateriilor noastre energetice, cu rezultate mult mai bune, atat cantitative, cat si calitative, pe termen lung si fara riscul unor efecte secundare nedorite.
