Motto: “Căci în El avem viata, miscarea si fiinta”. (Fapte 17:28 p.p.)
Articolul precedent prezenta câteva date importante referitoare la cele mai frecvente boli cardiovasculare, cauzele care le produc si mijloacele de tratament disponibile la ora actuală.
În acest articol este prezentat unul dintre principalele mijloace de preventie a celor mai grave si frecvente boli cardiovasculare si nu numai a acestor boli, ci si a altora cum ar fi diabetului zaharat de tip II, cancerul (mai ales cel de intestin gros, obezitatea, osteoporoza, boli psihice, dislipidemii, etc.)
Din afirmatia apostolului Pavel în cuvântarea rostită în fata Areopagului întelegem că viata si fiinta noastră au fost unite de la început (de la creatiune) cu miscarea. Chiar înainte de căderea în păcat, primilor oameni li s-a dat activitatea fizică ca o parte esentială a vietii lor (“Să lucreze si să păzească grădina Edenului).
De fapt ca o regulă de bun-simt întelegem că orice fiintă se caracterizează prin miscare si în momentul mortii dispare si miscarea. Contrar planurilor Creatorului, omul modern, căutând din ce în ce mai multă comoditate îsi limitează tot mai mult miscările. Activitatea fizică în muncă este înlocuită de masini care sunt mai rapide si cu productivitate mai mare, timpul liber este ocupat cu programe TV sau alte activităti sedentare, jocurile în aer liber ale copiilor sunt înlocuite cu jocuri pe calculator, copiii sunt feriti de muncă de către părinti care-i protejează excesiv (“lasă că destul am muncit eu”), viata în orase unde lipsesc locurile de joacă, deplasările la serviciu cu automobilul sau cu mijloacele de transport în comun, depărtarea din ce în ce mai mare de natură si de tot ce e natural, au făcut ca în vremurile noastre peste 60% din populatie să fie sedentară si să sufere consecintele sedentarismului.
O primă consecintă a sedentarismului este obezitatea, care este atât de frecventă încât multi nu o privesc ca pe o boală, ci ca pe ceva normal si care n-ar avea decât implicatii estetice, conceptie care actualmente este considerată cu totul falsă în lumina studiilor stiintifice prospective bazate pe urmărirea unor persoane timp îndelungat. Sedentarismul si obezitatea au fost asociate foarte frecvent cu bolile cardiovasculare ischemice, hipertensiune arterială, cancerul de colon, diabetul zaharat de tip II, osteoporoza, dislipidemiile si unele boli psihice cum ar fi depresia si anxietatea (frica).
Este bine să reamintim, poate, formula greutătii ideale: G = 50+ [Talia (înăltimea) – 150] x 0,75 + (vârsta-20):4 pentru bărbati. Pentru femei rezultatul final si înmulteste cu 0,9. Se acceptă o tolerantă de 10 % fată de greutatea rezultată prin această formulă.
Cei ce depăsesc cu 10-20 % greutatea ideală intră în categoria de supraponderali, iar cu peste 20 % se numesc obezi.
Organizatia mondială a sănătătii si-a propus în 2002 un program de sensibilizare a guvernelor pentru promovarea miscării ca mijloc de combatere a obezitătii.
S-a constatat că aproape 80 % din cardiopatiile coronariene precoce s-ar datora asocierii dintre alimentatia defectuoasă, inactivitate fizică si tabagism. În SUA, obezitatea determină 30.000 de decese anual. Conform datelor OMS privind factorii de risc se pare că sedentarismul constituie una din primele 10 cauze de deces si handicap la nivel mondial.
Activitatea fizică oferă si alte avantaje în planul sănătătii cum ar fi: oprirea violentei la tineri, promovarea unui mod de viată fără tutun, atenuarea sentimentului de izolare si singurătate la persoanele în vârstă si dezvoltă agilitatea fizică si mintală.
Ce întelegem prin activitate fizică? Activitatea fizică desemnează orice miscare a corpului care produce o cheltuială de energie (care permite arderea caloriilor). Deci activitate fizică înseamnă miscare. Mersul pe jos, joaca, alergatul, urcatul scărilor, săpatul, tăiatul si despicatul lemnelor, greblatul, cositul ierbii, orice activitate lucrativă care implică efortul muschilor membrelor superioare si inferioare sau orice muschi al corpului sunt forme de activitate fizică. Desigur ideal ar fi ca activitatea fizică să se desfăsoare în aer liber (nu în încăperi închise) si în aer curat nepoluat de fumul fabricilor sau al gazelor de esapament al masinilor, lucru destul de greu de realizat pentru locuitorii marilor orase. Dar si în aceste cazuri se poate găsi un parc sau o pădurice apropiată unde conditiile sunt ceva mai bune decât apartamentul blocului sau sala de gimnastică.
Orice activitate fizică determină o stare de bine. Minimum necesar pentru prevenirea bolilor este o activitate fizică moderată zilnică de cel putin 30 de minute, ceea ce reprezintă cca 150 calorii /zi. Desigur că nu multi îsi pot permite luxul să aibă o bicicletă ergometrică sau vreun alt aparat care să calculeze caloriile consumate. Dar nu este neapărat necesar să calculăm caloriile consumate. Mersul pe jos zilnic 2-3 km (la serviciu si de la serviciu, eventual a coborî din autobuz cu 2-3 satii înainte de locul de muncă), alergatul în ritm moderat pe aleile unui parc, scuturatul covoarelor, mersul pe bicicletă în loc de folosirea automobilului, urcatul si coborâtul scărilor în locul folosirii ascensorului, exercitii simple (sărit coarda, exercitii abdominale, genuflexiuni), activităti casnice care necesită efort fizic (spălatul si stersul ferestrelor, al podelelor sau stersul prafului, etc.)
Nu uitati că 30 de minute reprezintă minimum de activitate fizică necesară zilnică, si că o crestere a duratei constituie un avantaj.
Un stil de viată care să includă activitatea fizică nu va înceta să-si arate roadele benefice.
Vă dorim tuturor să gustati si să apreciati avantajele izvorâte din miscare, care este o componentă esentială a vietii si trebuie si considerată ca atare de toti cei ce vor să trăiască după planul lui Dumnezeu.
Dr. Răileanu V.
