Zimmerman, conducătorul Săptămânii EvoluÈ›iei anunÈ›ă că aproape o mie de biserici din diferite denominaÈ›iuni creÈ™tine în Statele Unite s-au declarat pe faÈ›ă în favoarea evoluÈ›ionismului. Pastorii È™i preoÈ›ii lor propovăduiesc un posibil acord între această teorie È™i Biblie. Fără să intrăm în discutarea argumentelor respectivilor, să observăm câteva trăsături particulare ale acestei miÈ™cări.
Mai de mult, au apărut pe scenă preoÈ›i, pastori si profesori de seminar teologic care au tagaduit unele din adevărurile de bază ale Evangheliei, cum ar fi creaÈ›iunea, potopul universal, învierea Domnului Hristos, sau a doua Lui venire. Am aflat că toÈ›i cei patru profesori de Limbă Ebraică Biblică din Israel sunt atei. Nu ne vom ocupa de acest fel de necredinÈ›ă.
Ne interesează acum poziÈ›ia celor care afirmă credinÈ›a că Dumnezeu a creat la început, cândva în trecutul îndepărtat lumea, dar că zilele săptămânii din Geneza 1 s-ar putea să fi fost totuna cu erele geologice susÈ›inute de teoria evoluÈ›iei, eventual milioane de ani.
Cei care iau această poziÈ›ie ar putea să ia în consideraÈ›ie următoarele observaÈ›ii:
Raportul creaÈ›iunii din Geneza nu are intenÈ›ia să explice CUM a fost creată lumea, ci să afirme de la bun început CINE merită creditul pentru aducerea ei la existenÈ›ă.
MotivaÈ›ia acestei reÈ›ineri este asociată necesar cu incapacitatea omului de a înÈ›elege acest subiect. Fie că este vorba de limitele intelectuale ale omului, fie că intră în discuÈ›ie păcatul cu efectele lui distrugătore, mai curând amândouă acestea justifică lipsa unei explicaÈ›ii mai detaliate a acestei lucrări a lui Dumnezeu.
Dar aceasta duce È™i la o altă concluzie. Ca să comunice cu omul, mai ales în starea lui decăzută, Dumnezeu a trebuit să coboare nivelul expresiei Lui. Cum facem noi înÈ™ine cu copiii noÈ™tri. Coborâm răspunsurile noastre la nivelul înÈ›elegerii lor. Să observăm aceasta în relaÈ›iile cu semenii noÈ™tri. Există limbi mai dezvoltate È™i unele mai puÈ›in cuprinzătoare. DicÈ›ionarul explicativ al limbii române (ediÈ›ia 1998) conÈ›ine 80.000 de cuvinte. DicÈ›ionarul Enciclopedic al Limbii Engleze (Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary, 1989) are peste un sfert de milion de cuvinte.
ObservaÈ›ia de bază că Dumnezeu S-a coborât la nivelul de înÈ›elegere al omului în revelaÈ›ia Sa duce inevitabil la următoarea concluzie: suntem în siguranÈ›ă câtă vreme rămânem la Cuvântul revelat. Ne dăm seama că, dincolo de expresia biblică, este mai mult, dar speculaÈ›iile noastre pot fi riscante. Deoarece consecinÈ›ele pot fi veÈ™nice. Niciun om inteligent nu-È™i va lua acest risc. Strict la obiect: “Astfel a fost o seară È™i apoi a fost o dimineaÈ›ă; aceasta a fost ziua întâi” (Geneza 1,5) înseamnă pentru toÈ›i locuitorii pământului o zi de 24 de ore. Unde Biblia tace, tăcem È™i noi.
Următoarea observaÈ›ie pare de aseemenea pertinentă. Cei care nu preferă să admită sensul literal al primelor unsprezece capitole din Geneza urmează să aibă probleme È™i cu restul Bibliei. “Cerurile au fost făcute prin Cuvântul Domnului È™i toată oÈ™tirea lor prin suflarea gurii Lui…. Căcă El zice È™i se face, porunceÈ™te È™i ce prunceÈ™te ia fiinÈ›a” (Psalmul 33,6.8). Aceasta este una din mai multe alte declaraÈ›ii care spun acelaÈ™i lucru.
O congregaÈ›ie poate rămâne mahomedană dacă nu crede în inspiraÈ›ia divină a Bibliei, dar o biserică se poate numi creÈ™tină doar dacă Il urmează pe Domnul Hristos. El Si-a clădit predicile È™i intreaga doctrina pe citarea respectoasă, de zeci de ori, a Scripturii, începând cu raportul creaÈ›iunii (Matei 19,8). Într–o parabolă, El ii lasă fără speranÈ›ă pe cei care nu ascultă pe Moise È™i pe prooroci (Luca 18,31).
(va urma)
Titus Cazan
Cu permisiune
Sursa: www.tituscazan.com
